Expoziţie bibliofilă la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie din Ploieşti

Din luna decembrie a anului 2012, spaţiul de expunere al Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova s-a îmbogăţit cu o nouă expoziţie permanentă dedicată valorilor bibliofile din colecţiile proprii, îndeplinind una dintre dorinţele fondatorului instituţiei, profesorul Nicolae Simache, şi a trei generaţii de specialişti istorici, filologi şi muzeografi. Între exponate, două incunabule unicat în România:Vocabularius-ul lui Nestor Dionysus din 1488 şi culegerea de rugăciuni franceză Horae Beatae Mariae Virginis, tipărită în 1498.

Cea mai nouă expoziţie permanentă găzduită de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova este structurată în trei secţiuni tematice, fiecare organizată în câte o sală de expunere. Prima secţiune se intitulează „Valori bibliofile europene”, a doua, „Valori bibliofile din Ţările Române”, iar a treia, „Între medieval şi modern. Carte meşteşug şi artă în Epoca Luminilor”.

Incunabulele, adevărate capodopere tipografice

Prima secţiune debutează cu un Tetraevangheliarucrainian, manuscris de la începutul secolului al XVI-lea, splendid ornat şi ilustrat. Urmează trei incunabule, dintre care două sunt unicat în România, exemplare rare, deosebit de preţioase, adevărate capodopere tipografice şi artistice.

Primul dintre incunabule aparține unui autor antic renumit, Appianus Alexandrinus, și descrie un episod clasic din istoria Romei antice, epoca războaielor civile. În traducerea lui Petrus Candidus Decembrius, cartea De Bellis Civilibusa apărut la Veneția, în anul 1500, și a fost imprimată în atelierul maestrului Christophorus De Pensis. Al doilea incunabul din colecțiile muzeului, Vocabularius-ul lui Nestor Dionysius, este și cel mai vechi exemplar. El datează din anul 1488 și a fost imprimat de asemenea la Veneția, în tipografia lui Guilielmo Da Tridino. Al treilea incunabul, Horae Beatae Mariae Virginis, este o compilație de rugăciuni adresate Fecioarei Maria, ce a cunoscut o largă circulație în Europa apuseană a secolelor XV-XVI. Lucrarea s-a bucurat de o multitudine de ediții tipărite, fiind redactată într-o limbă populară și împodobită cu numeroase și splendide gravuri ce ilustrează diverse scene biblice. Exemplarul din expoziție, colorat de mână și xilogravat, a fost imprimat la Paris, în atelierul lui Philippe Pigouchet, în anul 1498.

Autori antici faimoşi:Pindar, Ovidiu, Titus Livius, Plinius Secundus, Cicero

În aceeaşi secţiune a „Valorilor bibliofile europene”, cărţile de după anul 1500 aparţin unor autori anticiprecum Pindar, Ovidiu, Titus Livius, Plinius Secundus, Cicero şi Sfântul Augustin. Reforma şi Umanismul sunt reprezentate de PhilippMelanchthon şi Filippo Buonacorsi Callimachus, cel din urmă cu o lucrare în care prezintă şi personalitatea voievodului Iancu de Hunedoara. Lucrările lui Leonhard Gorecki, Ioan Lasicki şi Martin Meyer au adus în faţa întregii Europe faptele de vitejie ale voievozilor Ioan Vodă cel Cumplit, Mihai Viteazul şi Mihnea al III-lea, ultimii doi fiind înfăţişaţi în gravurile lui Johann Siebmacher.

Latura artistică a expunerii este completată cu două icoane şi un triptic ce aparţin unor maeştri renascentiştiitalieni, o scrie de reproduceri modernedupă gravurile lui Albrecht Dürer, omapă de corespondenţă italiană pictatăîn 1475 şi o ferecătură de carteautohtonă.

Pravila de la Govora, Îndreptarea legii, Cazania lui Varlaam...

A doua secţiune prezintă uneledintre cele mai importante cărţi şimanuscrise în limba română, care auapărut în perioada 1640-1830. Suntexpuse capodopere ale spiritualităţiiortodoxe, dreptului şi literaturii dinepocă precum:Pravila de la Govora(1640), Îndreptarea legii(1652), Cazania lui Varlaam(1643), Pravilele împărăteşti(1646), NoulTestament(1648) şi Psaltirea(1651)de la Bălgrad (Alba-Iulia), Biblia de laBucureşti(1688) şi Divanul(1698).

 Sunt aduse în faţa publicului opere semnificative apărute sub patronajuldomnitorilor iubitori de cultură precum Matei Basarab, Vasile Lupu, ŞerbanCantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Gheorghe Duca, Dimitric Cantemir şiîngrijite de erudiţii mitropoliţi Varlaam, Motoc, Simion Ştefan, Antim Ivireanul, sau de mari cărturari precum Udrişte Năsturel, stolnicul ConstantinCantacuzino, fraţii Şerban şi Radu Greceanu, Antioh Cantemir.

Manifestul Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae şi Biblia de la Blaj

În cea de-a treia sală de expunere sunt prezentate opere semnificative cu caracter politic, religios, istoric şi educativ specifice Iluminismului din Ţările Române. Activitatea Şcolii Ardelene este reprezentată prin celebrul manifest cu caracter naţional Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae(1791), monumentala Biblie de la Blaj(1795) a lui Samuil Micu şi ABC-Alphavit-ul lui Gheorghe Şincai (1783).

Iluminismul în Ţara Românească şi Moldova este reliefat prin opereleepiscopilor Chesarie de Râmnic şi Amfilohie Hotiniul. Puternicul fond cultural tradiţional din cultura epocii se remarcă prin colecţia de ustensile de scris, ferecături şi vignete, precum şi din icoanele pe lemn ce-i reprezintă pe Sfântul Nicolae şi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, iar influenţele moderne sunt reprezentate de cele trei portrete în ulei realizate de pictorul Mişu Popp.