Eroul necunoscut al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918  Ofiţerul care a asigurat protecţia celor 100 000 de participanţi jpeg

Eroul necunoscut al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Ofiţerul care a asigurat protecţia celor 100.000 de participanţi

📁 Primul Război Mondial
Autor: Dorin Ţimonea

Comandantul Gărzii Naţionale de la Alba Iulia, Florian Medrea, a fost unul dintre marii eroi ai zilei de 1 Decembrie 1918, mai puţin cunoscuţi în prezent.

Florian Medrea este cel care a realizat planul de apărare a oraşului şi protejarea celor 100.000 de participanţi, veniţi din întreaga Transilvanie la Alba Iulia, într-un timp foarte scurt, “chemarea” la Alba Iulia fiind lansată abia în 20 noiembrie.

S-a născut în satul Ţelna, la 15 kilometri de Alba Iulia, în 1884. A făcut şcoala de cadeţi şi facultatea de Drept la Cluj-Napoca. ”A făcut şi Primul Război Mondial, în întregime, sfârşitul acestuia l-a prins în permisie, acasă la Ţelna, în postura aceasta a devenit în scurtă vreme comandantul Gărzii Naţionale.

Şi în perioada interbelică a avut tot funcţii importante, a fost şi prefect, a colaborat sau a lucrat în serviciul de contrainformaţii al armatei, s-a ocupat cu aflarea de informaţii, găsirea unor agenţi, comunişti în special, poate asta i-a adus şi sfârşitul în 1947, s-a sinucis, aceasta a fost varianta oficială sau împuşcat, după cum spun alţii, în biroul său de avocatură de la Sebeş”, spune istoricul Tudor Roşu de la Muzeul Unirii din Alba Iulia.

Aflat în satul natal, la Ţelna, Florian Medrea a fost surprins de ritmul alert al evenimentelor de la finalul toamnei din 1918, astfel nu s-a mai întors la Viena, la sediul unităţii sale. În luna noiembrie, acesta s-a ocupat de organizarea şi dotarea gărzilor atât din Alba Iulia cât şi din comitat.

Una dintre fotografiile rămase în istorie, de la Marea Unire din 1918, realizată de Samoilă Mârza

El a fost ajutat pe linie civilă de avocatul Ioan Pop din Alba-Iulia care a strâns donaţiile în alimente din zona Alba-Iulia-Orăştie, dar şi de primarul din Alba Iulia, Camil Velican. Acesta din urmă şi-a pus casa la dispoziţie pentru primele şedinţe ale Consiliului Dirigent, condus de Iuliu Maniu, guvernul provizioriu al Transilvaniei creat pe 2 decembrie, cel care va asigura tranziţia autorităţii către noua capitală, Bucureşti.

Organizare fără incidente

Ordinea în care s-au desfăşurat evenimentele de la Alba-Iulia nu a fost numai rezultatul entuziasmului. Gărzile naţionale erau alcătuite din etnici români care luptaseră în primul război-mondial fie în armata austro-ungară, fie în cea română, şi care se bazau pe soldă. Conducerea românească - cea care a preluat puterea după ruperea de Budapesta din toamnă - trebuia să demonstreze că este capabilă să o exercite şi deci să şi plătească soldaţii. A făcut-o, dar chiar cu banii personali ai noilor conducători.

Totul a decurs conform planului, fără incidente, Iuliu Maniu remarcând „ordinea frumoasă şi exemplară care a domnit în decursul adunării”. Florian Medrea, altruist precum orice comandant, nu a lăsat munca gardiştilor neremarcată, astfel în presa vremii a transmis „Gardist român! Serviciul vostru prestat întreg neamului în această zi în veci memorabilă, fii de fii va fi pomenit!”.

”Florian Medrea a rămas cunoscut în istorie, în primul rând prin funcţia sa de şef comandant al Gărzii Naţionale din Alba Iulia, gardă care la 1 decembrie 1918 a asigurat paza oraşului. El a avut însă mai multe episoade biografice foarte importante. După unire, el a fost cel mai important dintre organizatorii corpului de voluntari „Horea”, un prim corp de armată transilvăneană cu voluntari moţi, care au participat la campania din Ungaria în vara anului 1919”, mai spune istoricul din Alba Iulia.