Dulce ca mierea e averea
Ideologia comunistǎ poate sǎ fie foarte simplǎ la nivel de principii fundamentale și o trǎsǎturǎ de bazǎ ar fi lupta ȋnverșunatǎ ȋmpotriva proprietǎții private, cei bogați urmȃnd sǎ fie exterminați. Traiul ȋn comun s-a manifestat ȋn Uniunea Sovieticǎ prin ridicarea de locuințe ȋn care toate utilitǎțile erau folosite de ȋntreaga suflare. Cei ce nu executau indicațiile regimului sau erau introduși ȋn categoria dușmanilor poporului luau lungul drum al lagǎrelor de concentrare, acolo unde nu mai exista grija proprietǎții.
Acapararea puterii de cǎtre partidul stalinist ȋn Romȃnia n-a fost primitǎ cu multǎ bucurie de cǎtre majoritatea populației, țǎranii temȃndu-se de colhozuri și de confiscarea pǎmȃnturilor. Totuși, au existat cetǎțeni care au vǎzut ȋn organizația politicǎ o cale de afirmare socialǎ și au pornit la cucerirea puterii. Liderii partidului considerau cǎ la sfȃrșitul anului 1947 existau 799.351 membri de partid, dar ȋn mai 1948 se ajunsese déjà la 1.057.428. Teoretic, se poate discuta de o dragoste a romȃnilor pentru valorile noii ideologii, dar chiar conducǎtorii grupǎrii considerau cǎ a fost o adevǎratǎ invazie de profitori, 60,52% din cei veniți sub flamura roșie fiind neproletari. Au fost identificați chiaburi, bogații satelor, sau legionari. Se discuta chiar de existența unui familiarism, adicǎ se formau prietenii pe bazǎ de relații de familie pentru a acumula avere și putere, tendințe dictatoriale ȋn formularea timpului. Romȃnii nu vedeau ȋn noul partid decȃt unica sursǎ de venituri și nici nu se punea ȋn discuție distrugerea proprietǎții private. Se putea confisca ȋn liniște casa vecinului cu condiția sǎ ia fiecare cȃte ceva nemuncit. Caracterul de secole al locuitorilor nu poate fi schimbat indiferent de ce gȃndesc grupurile aflate la putere.
Toate partidele politice sunt cǎpușate de persoane carieriste și dornice de avere fǎcutǎ prin orice metode, dar organizațiile unice, totalitare, sunt ca un adevǎrat paratrǎsnet ȋn atragerea celor ce simt plǎcerea traiului fǎrǎ muncǎ pe cale politicǎ. Lupta pentru avere și trai bun a continuat ȋn toatǎ perioada comunistǎ, orice nomenclaturist dorind o casǎ de serviciu, aceasta putȃnd sǎ fie și un fost palat, mașinǎ și servitori. Dragostea de avere este dragostea supremǎ a tuturor ființelor din Romȃnia și scopul scuzǎ mijloacele obținerii bunurilor.
Bibliografie minimală
Documente
Arhivele Naţionale ale României, Stenogramele şedinţelor Biroului Politic şi ale Secretariatului Comitetului Central al P.M.R., vol. III 1950 – 1951, București, 2004.
Arhivele Naţionale ale României, Stenogramele şedinţelor Biroului Politic şi ale Secretariatului Comitetului Central al P.M.R. vol. IV, partea a II-a, 1952, Bucureşti, 2007.
Noul plan cincinal al Uniunii Sovietice 1946 – 1950, Editura Partidului Comunist Romȃn, 1946.
Lucrǎri generale și speciale
Banu, Florian, De la SSI la SIE O istorie a spionajului românesc în timpul regimului comunist (1948 – 1989), Corint Books, Bucureşti, 2016.
Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997.
Experimentul Pitești – Reeducarea prin torturǎ: comunicǎri prezentate la Simpozionul internațional, ad. A 14-a, Fundația culturalǎ Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2015.
Istoria României, vol. X, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2013.
Opriş, Petre, Bugetul partidului şi privilegiile membrilor nomenclaturii C.C. al P.C.R. (1961 – 1965), în Arhivele Totalitarismului, an XIV, nr. 1-2/2006, p. 221 – 225.
Pascu, Vasile, Regimul totalitar comunist în România (1945 – 1989), Editura Clio Nova, Bucureşti, 2009.
Preda, Gavriil, Petre Opriş, România în Organizaţia Tratatului de la Varşovia 1954 – 1969, vol. II, Academia Română, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, 2007.
Solonin, Mark, Butoiul și cercurile 22 iunie 1941 sau cȃnd a ȋnceput Marele Rǎzboi pentru Apǎrarea Patriei, Polirom, Iași, 2012.
Suvorov, Victor, Ultima Republicǎ, vol. III Polirom, Iași, 2011.
