Dinţi preistorici descoperiţi în China ar putea schimba cronologia migraţiei umane jpeg

Dinţi preistorici descoperiţi în China ar putea schimba cronologia migraţiei umane

O serie de 47 de dinţi descoperiţi de către o echipă de cercetători din China ar putea aduce o provocare decisivă cronologiei convenţionale a migratiei oamenilor. Potrivit studiului, rămăşiţele sugerează că Homo Sapiens a părăsit Africa cu cel puţin 20.000 de ani mai devreme decât s-a crezut până acum.

Studiul publicat săptămâna trecută în revista Nature relatează că este vorba despre dinţi fosilizaţi găsiţi în podeaua dintr-una din peşterile din calcar masiv a regiunii Daoxian din China de sud. Pe lângă aceştia, s-au mai găsit şi fosile de hiene, panda uriaşi şi zeci de alte animale, dar nu şi unelte, ceea ce sugerează că oamenii nu trăiau în peşteri, ci au fost împinşi acolo de prădători.

Maria Martinon-Torres, paleoantropolog la University College London şi co-autor al studiului, precizează că nu are dubii privind originea dinţilor descoperiţi în peştera Fuyan:mărimea mică, rădăcinile subţiri şi coroana plată trimit clar cu gândul la Homo Sapiens. Morfologia lor se potriveşte omului anatomic modern şi de atunci, şi de acum. Ceea ce a surprins cu adevărat a fost vârsta lor, mai ales ţinând cont şi de locul descoperirii.

Cum dinţii fosilizaţi nu mai conţineau urme de carbon radioactiv, cercetătorii au datat în schimb depozitele de calcit unde s-au fixat. Folosind datarea cu uraniu, cercetătorii au descoperit că stalagmitele aveau o vârstă de 80.000 de ani, ceea ce însemna că orice era dedesubt avea o vârstă şi mai înaintată. Datarea radioactivă a fosilelor animale a confirmat provenienţadin aceeasi epocă – pleistocenul târziu.

Dinţii ar putea avea 120.000 de ani vechime, caz în care ideea cum că Homo Sapiens a pornit din Africa acum 200.000 de ani dar nu şi-a continuat migraţia globală decât acum 60.000 de ani ar trebui revizuită. Deşi urme ale migraţiei datează de acum 100.000 de ani, referindu-ne aici la rămăşiţele in zonele Skhul şi Qafzeh din Israel, majoritatea cercetătorilor le consideră migraţii eşuate. Arheologul Michael Petraglia susţine că noua descoperire demonstrează însă continuitate. Oamenii au ajuns într-adevăr foarte devreme în Asia de est.

Datarea dinţilor mai sugerează şi că oamenii ar fi ajuns în est cu o perioadă de 30.000 până la 70.000 de ani mai devreme decât în Europa, deşi aceasta era mai apropiată. Martinon-Torres speculează că acest fapt s-ar datora atât climatului neprimitor al erei glaciare, cât şi prezenţei neanderthalienilor care i-ar fi împins pe Homo Sapiens spre regiunile mai calde şi pustii din Asia.

Studiul ridică totuşi şi semne de întrebare, de exemplu pentru că unii dintre dinţi prezintă unele cavităţi vizibile, nespecifice pentru o perioadă mai veche de 50.000 de ani. Este posibil ca oamenii timourii să fi avut o dietă particulară în Asia tropicală, punctează Jean Hublin, paleoantropolog la Institutul Max Planck. Mai sunt multe de lămurit pentru a stabili cu certitudine soarta acestei migraţii, dacă a contribuit la evoluţia umanităţii. Poate chiar suntem urmaşii migraţiei de acum 60.000 de ani şi poate că au existat mai multe episoade de “out of Africa”.

Problema studiului este că fără AND-ul dentar este aproape imposibil de determinat relaţia dintre populaţia din daoxian şi alţi oameni, incluzându-I pe asiaticii contemporani. Jean Hublin este de părere că valuri migratorii ulterioare au înlocuit acea populaţie. Alte dovezi genetice sugerează că asiaticii moderni descind din grupuri umane încrucişate cu neanderthalienii de acum 55.000-60.000 de ani. Oricuj, Asia de sud este plină de peşteri care ar putea conţine alte rămăşite pentru rezolvarea dilemei. Este doar vârful aisbergului.

Surse:History.com, The Scientist, Nature