Autor 6885 vizualizări


Puţini erau moldovenii care, între anii 1918 şi 1940, în perioada României Mari, ajungeau la liceu şi mai puţini cei care obţineau o medie mare la Bacalaureat – o adevărată probă de foc. Examenele erau susţinute oral, la toate disciplinele, într-o singură zi.

Pentru a afla detalii despre învăţământul de atunci am revenit la Muzeul Pedagogic Republican. Muzeografa Maria Tetiuhin ne-a explicat că, până la 1918, în Basarabia funcţionau circa o mie de şcoli parohiale, cu una-două clase ruseşti, de aceea marea majoritate a moldovenilor nu ştiau carte. Conform primului act legislativ emis după Unire, şcolile parohiale au fost înlocuite de cele primare de stat, cu predare în limba română, iar minorităţile naţionale au primit dreptul de a învăţa în limba maternă.

Din 1919, învăţământul primar era obligatoriu şi gratuit, fiind organizat în câteva trepte:grădiniţele de copii (de la cinci la şapte ani);ciclul elementar (clasele I-IV) şi cel superior sau supraprimar (V-VII), unde studiile aveau un caracter practic:gospodăresc, agricol, industrial sau comercial. Potrivit Legii învăţământului secundar din 1934, supranumită Legea Angelescu, după numele ministrului Educaţiei, durata studiilor în liceu era de opt ani. Elevii puteau încheia cursurile liceale şi după clasa a VII-a, certificatul de absolvire oferindu-le dreptul să se înscrie la o şcoală tehnică sau să-şi ia o slujbă în aparatul administrativ. Cei care voiau să intre la facultate, în schimb, trebuiau să frecventeze clasa a VIII-a şi să obţină Diploma de Bacalaureat.

Pe primul loc, cu nota 8

Un document de acest fel, în original, este păstrat cu grijă la muzeu. Datează din 1936 şi îi aparţine lui Mihail Ignat, absolvent al Liceului de băieţi din Tighina, devenit peste ani un reputat pedagog. Unul dintre discipolii lui a repovestit acea „grea şi hotărâtoare încercare“, la care a fost supus tânărul. „Examenele de Bacalaureat erau extrem de anevoioase. În faţa comisiei se prezentau câte cinci candidaţi, examinarea dura cel puţin cinci ore fără întrerupere. Erau verificate cunoştinţele candidaţilor în diferite domenii:limba şi literatura română, istorie, latină, greacă, geografie, filosofie, psihologie, logică, drept ş.a.“, scrie conferenţiarul universitar Constantin Şchiopu, într-un articol dedicat profesorului său.

FOTO:Diploma de Bacalaureat a lui Mihail Ignat, exponat de muzeu

Din cei peste 200 de candidaţi, au reuşit să ia examenul doar 49. Liceanul din Tighina a ieşit pe primul loc, cu media 8, 0. Peste 70 de ani, Mihail Ignat rememora astfel evenimentul:„Atunci m-am convins de obiectivitatea profesorilor din învăţământul românesc de până la 1940. Eu, copil orfan, fără gologani în buzunar, m-am plasat pe primul loc. După mine era un ovreu de la profilul real, orfan şi el. Cea de-a treia a fost o Marie din sudul Basarabiei. Nimeni n-a plătit un ban“.

Examinaţi simultan, în prezenţa unui public

Într-o vitrină găsim şi vinieta promoţiei 1939 a Şcolii Eparhiale, condusă de Elena Alistar-singura femeie din Sfatul Ţării. Una dintre elevele din imagini este Varvara Parşu-Dudarev, care timp de 20 de ani a fost directoarea şcolii numărul 11 din Chişinău, azi Liceul „Ion Creangă“. Aducând albumul la muzeu, nonagenara a povestit şi despre procedura severă de examinare.

Astfel, BAC-ul era susţinut la două profiluri:ştiinţele umaniste şi matematica. Pentru a fi admişi, liceenii dădeau teza la unul dintre aceste obiecte şi la limba română. Examenele propriu-zise se desfăşurau într-o altă instituţie decât în cea în care au învăţat, erau orale şi aveau loc în aceeaşi zi şi în acelaşi loc, la toate obiectele. Concurenţii treceau de la un profesor la altul şi răspundeau la diferite întrebări, fără a se pregăti din timp. În sală erau părinţi şi alţi asistenţi, care reacţionau cu aplauze la răspunsurile frumoase.

FOTO:Reviste şi manuale din Basarabia, din perioada interbelică

Varvara Parşu-Dudarev, care a luat note bune, spune că erau foarte rare cazurile când cineva susţinea toate examenele cu brio. Îşi aminteşte de unul singur:Cleopatra Vnorovschi, care a luat 10 pe linie în 1932 şi despre care au scris atunci toate ziarele din România.

Cum a luat calificativul „excepţional“

Însăşi Cleopatra Vnorovschi a descris acel succes în memoriile sale. „Am intrat în fugă în clasă, în ultimul moment, când elevele deja se aşezaseră în faţa comisiei. Am mers pe jos de acasă, de lângă gara feroviară, până la Liceul «Regina Maria», unde se ţinea examenul. Aveam în mână o crenguţă înflorită de tei (era 3 iunie). Profesoara m-a întrebat despre poezia filosofică a lui Mihai Eminescu. Bănuiesc, a intervenit o influenţă psihologică, produsă de ramura de tei. Pentru mine era un  noroc deosebit, căci Eminescu era poetul meu preferat, studiat în special, cu referat făcut în clasa a VII-a. Fireşte, am luat nota maximă! De la limba română am trecut la filosofie. Profesoara m-a întrebat de ce m-a chestionat despre Mihai Eminescu şi cum se numeşte acest fenomen psihologic. Am zis că e o apercepţie şi mi s-a propus să explic acest subiect. Rămurica a fost magică. A fost o beţie de triumf. Am luat Bacalaureatul cu media «excepţional». Din144 de candidate care s-au prezentat la această comisie, la examenul oral au fost admise 136 şi au reuşit 100“, a scris regretata profesoară universitară în cartea sa „O viaţă închinată învăţământului“.

Orarul unui licean

În muzeu găsim şi planul de învăţământ al unui liceu clasic, ce conţinea următoarele obiecte de studiu:religia, limba română, rusa, latina, germana, franceza, matematica, istoria, ştiinţele naturale, geografia, fizica, cosmografia, filozofia, dreptul, desenul, caligrafia, igiena şi gimnastica. În total, în funcţie de clasă (I-VIII), elevii aveau între 28 şi 30 de ore pe săptămână, cele mai multe de română şi matematică. Majoritatea liceelor funcţionau la Chişinău, cum ar fi:„B.P. Haşdeu“, „M. Eminescu“, „A. Donici“, Liceul Militar „Regele Ferdinand“ -de băieţi sau „Regina Maria“, „Principesa Dadiani“, „Jeanne d’Arc“-de fete, Liceul Industrial, Liceul Comercial etc.

FOTO:Promoţia 1938 a Liceului de fete „Regina Maria“, azi Liceul Teoretic Român-Francez „Gh. Asachi“

""