Autor 3612 vizualizări


Primul Razboi Mondial luase sfarsit, dar noua Romanie se afla in fata unei decizii ce avea sa schimbe fata acestei tari pe termen lung. Aceea de a isi dezvolta o strategie care sa garanteze redresarea economica si care sa sustina insanatosirea industriei care era la pamant. Inflatia trebuia sa fie sub control iar dezechilibrele financiare sa fie depasite. O dezbatere aprinsa are loc intre marile partide de pe scena politica romaneasca. Liberali erau sustinatorii stilului si a ideilor vest-europene, care puneau tehnologia si progresul inainte de orice. Conservatorii aparau respectarea radacinilor rurale ale societatii romanesti, respingand valorile Occidentului. Agrarienii sustineau ca agricultura si nu industria va fi motorul dezvoltarii economice.

 

Primele planuri

Dupa o perioada de alternare a puterii, Liberalii reusesc sa isi dezvolte proiectul de tara gratie principiului “prin noi insine” in perioada 1922 – 1926. Planul liberalilor a fost acela de a dezvolta relatii financiare cu Occidentul pentru a restaura industria tarii.

Accesul la capitalul strain era determinant pentru primii pasi ai expansiunii economiei romanesti. Fondurile din Vest i-ar fi permis Romaniei acumularea fizica de capital pe care l-ar fi transmis, ulterior, in mainile antreprenorilor romani. Arhitectii acestui proiect au fost economistii Stefan Zeletin si I.N. Angelescu si Vintila Bratianu, ministrul de Finante al Romaniei.

Ideile celor trei s-au concretizat printr-o serie de legi care aveau scopul de a controla contributia finantarii straine in industrie si in sectoarele comerciale. Resursele naturale erau ale statului iar companile care beneficiau de bani straini erau obligate sa numeasca manageri romani la conducere. Asadar, industria petrolului si a otelului incepuse sa performeze foarte bine la sfarsitul decadei, dar, Romania, ramanea o tara fundamental rurala.

 Liberalii ii abordeaza pe francezi

PNL-ul a incercat fara succes in 1925 sa resusciteze leul la paritatea dinainte de Primul Razboi Mondia si o noua tentativa era planificata pentru 1928 pentru a creste nivelul increderii in economia romaneasca si pentru a atrage cat mai multe credite din Occident. Pentru a acces la finantare externa, prima idee a politicienilor romani a fost aceea de a atrage un credit de la Liga Natiunilor si, daca nu ar fi avut succes, liberalii sa mearga apoi la bancile si pietele de capital britanice. Cel de-al treilea partener ar fi fost Franta.

Discutiile dintre delegatii Romaniei si Banca Nationala Franceza au inceput in 1927 iar, pe 28 decembrie, Romania era de-acord ca o misiune tehnocrata a Frantei sa studieze situatia cailor ferate din tara si sa precizeze situatia exacta financiara si monetara a Romaniei. Delegatia franceza implicata in aceste operatiuni a fost alcatuita din reputatul economist Charles Rist, guvernatorul Bancii Nationale, Emile Moreau si Roger Auboin, consilierul tehnic din partea Frantei al Bancii Nationale a Romaniei.

Continuarea pe europolitics.ro

""