Cum a influențat cutremurul din 1977 decizia regimului comunist de a schimba fața Bucureștiului

Autor 2220 vizualizări


Cutremurul din 4 martie 1977 a constituit o cauză reală a deciziei regimului comunist de a remodela fața Bucureștiului, a afirmat istoricul Cristina Diac, joi, la o dezbatere legată de efectele devastatoare ale cutremurului asupra Capitalei și a Palatului Cotroceni.

”Cutremurul, cu certitudine, a constituit o cauză reală, a fost o dramă pentru București, (...) cu certitudine că ceva ar fi trebuit făcut, însă megalomania cu care a fost construit Bucureștiul în a doua jumătate a anilor '80 ține exclusiv de forma pe care regimul comunist o capătă în ultimii ani ai vieții lui Ceaușescu și ai regimului însuși”, a spus Diac, conform Agerpres

Istoricul însă că, ”și cu cataclismul natural, și fără, decizia de construire a Centrului Civic și demolările antrenate ar fi venit oricum”. Evocând volumul ”Mărturia unei istorii trăite” de Silviu Curticeanu, "o persoană care l-a cunoscut pe Ceaușescu în viața de zi cu zi", care, Cristina Diac a dezvăluit că liderul comunist ”nu s-a preocupat în mod deosebit” de acest proces.

Cutremurul din 4 martie 1977-55 de secunde de coșmar 

Vineri, 4 martie 1977, la ora 21.22, România a fost lovită de un seism cu magnitudinea de 7, 2 grade pe scara Richter. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de circa 110 km. Energia distructiva eliberata de seism a fost egala cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!

Ceaușescu se afla în vizită în Nigeria și a fost informat despre cutremur în timp ce participa la dineul oficial oferit de președintele african. Banchetul a fost întrerupt câteva minute mai târziu. Informațiile care i-au parvenit inițial vorbeau despre un cataclism de 10 grade și despre distrugerea totală a Bucureștiului. 

Dimensiunea dezastrului 

Stabilind legătura cu țara, Ceaușescu a cerut informații precise, a dat primele ordine și a instituit starea de necesitate pe teritoriul României. A doua zi, la ora 8.15 minute, o aeronavă având la bord familia Ceaușescu și restul delegației a aterizat pe aeroportul Otopeni. Bucureștiul a fost cel mai greu lovit. Apoi Teleormanul, Doljul, Iașiul, Vasluiul, Buzăul, Vrancea, Mehedințiul.

În Capitală au căzut 32 de blocuri și clădiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Mormane de ruine au ajuns clădirile de la Lizeanu-colț cu Ștefan cel Mare, Continental-Colonadelor, Dunărea, Scala, Casata și Nestor. Pe 5 martie au fost date primele cifre ale dezastrului:508 morți și 2.600 de răniți. Numărul total al victimelor s-a ridicat la 1.578 de morți (1.424 numai în București) și peste 11.300 de răniți. 

Citește și: 

Dezastrul în imagini. Cutremurul din 4 martie 1977 

Cum a murit Toma Caragiu la cutremurul din 1977 

Cutremurul din 1977-Blocul supravieţuitorilor