Autor 6934 vizualizări


În septembrie 1848, o parte dintre conducătorii revoluției, printre care C.A. Rosetti și Constantin D. Rosenthal, sunt arestați și transportați pe Dunăre către Orșova. La cererea administrației habsburgice, Rosenthal este eliberat la Rusciuc. El îi va însoți însă pe exilați de pe uscat, alături de Maria Rosetti, până la eliberarea acestora, scenă descrisă de Jules Michelet în volumul său Istoria Revoluției: 

„[Maria Rosetti] avu totuși o mângâiere; un prieten devotat i se alătură, ungur de obârșie, dar cu inimă de român, un ecou al prieteniei. Rosenthal, artist distins (...), își întrebă prietena visătoare: 

- Și ce vei face de acum încolo? 

- Îi voi urma peste tot, împărtășindu-le soarta! 

- Cum așa?! O călătorie ca asta pentru o femeie slabă, care alăptează un copil, prin ținuturile astea primejdioase! 

Aminti rând pe rând mai multe motive care i-ar fi putut zdruncina planul, dar doamna Rosetti rămase nezdruncinată. 

- Gândeam la fel ca dumneata, îi spune el, dar am vrut să te încerc. Și eu te voi urma peste tot.” 

Constantin Daniel Rosenthal, Portretul Mariei Rosetti[1847-1848], MNAR

În același volum, Jules Michelet povestește că Maria Rosetti „îşi procură câteva straie ţărăneşti”, pentru a se deghiza și a se apropia astfel mai ușor de prizonieri. După eliberare, soții Rosetti își vor continua drumul către Paris, iar Rosenthal se va opri la Budapesta, urmând a li se alătura celor doi în luna aprilie a anului următor. Putem presupune că episodul cu Maria Rosetti în straie ţărăneşti, zbătându-se pentru eliberarea soțului său, i-a servit drept inspirație lui Rosenthal pentru cea mai importantă compoziție a sa, România revoluționară, realizată în perioada exilului parizian.  

În decembrie 1849, Nicolae Bălcescu împreună cu Vasile Mălinescu și Dumitru Brătianu organizează Asociațiunea română pentru conducerea emigrației, un comitet de susținere a Revoluției române și a ideilor naționale la Paris. Pentru promovarea activităţii acestei asociaţii, este aleasă compoziţia lui Rosenthal, România rupându-și cătușele pe Câmpia Libertății, care va fi litografiată în 1850 la Paris sub titlul România liberată. 


Constantin Daniel Rosenthal, România revoluționară, ulei pe pânză, MNAR. Semnat şi datat stânga jos cu roşu: C. Rosenthal./ Jeune Valaque/ 1850.

Despre aceste două lucrări majore în creația lui C.D. Rosenthal, C.A. Rosetti nota în testamentul său: „Pe cât am trăit, n-am avut destulă putere a mă despărți de aceste icoane. Acum împlinesc, prin soția și fiii mei, dorința ce mi-a fost exprimată de amicul meu Rosenthal: aceea de a depune, în numele lui, muzeului național aceste două tablouri istorice”. 

Acest text este un fragment din articolul „Constantin Daniel Rosenthal. Scurtul parcurs al unui artist revoluţionar" apărut în numărul 226 al revistei Historia, disponibil în perioada 13 noiembrie - 14 decembrie 2020 la toate punctele de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării), dar și în format digital, pe platforma paydemic.com 

 Cumpără Acum


 Cumpără Acum