Autor 24351 vizualizări


Încă din vechile timpuri, Kremlinul Moscovei a reprezentat centrul puterii politice din Rusia şi reşedinţa conducătorilor ruşi dealungul istoriei. Kremlinul, care în rusă înseamnă cetate fortificată, a fost construit de Dmitri Donskoi între anii 1367-1368. Datorită pietrelor albe din care au fost clădite zidurile şi turnurile Kremlinului, acesta a fost supranumit şi “piatra-albă”.

Între 1485 şi 1495, Kremlinul a fost complet reconstruit, căpătând aspectul actual în care predomină construcţiile de cărămidă. Chiar dacă Petru cel Mare luase decizia să mute capitala la Sankt Petersburg, ţarii au continuat să fie încoronaţi la Moscova. O dată cu venirea bolşevicilor, Moscova redevine centrul puterii politice al statului sovietic. Muzeul Kremlinului este deschis publicului abia în 1955. După căderea URSS, clopotele Kremlinului au început din nou să bată, marcând reînceperea slujbelor religioase. Kremlinul a rămas un simbol unic  al culturii ruse şi un centru al puterii politice cu toate misterele şi intrigile sale.

 

Palatul Armurilor

http://d1cle8bdwyjm4c.cloudfront.net/uploads/images/737/armory-outside.jpg

Palatul Armurilor, cel care adăposteşte tezaurul Kremlinului, este o parte a complexului Marelui Palat al Kremlinului. Palatul Armurilor a fost construit în 1851 după planurile arhitectului Konstantin Ton.

Colecţiile muzeului Kremlinului au la baza tezaurului ţarilor şi patriarhilor Rusiei. O parte dintre exponate au fost realizate în atelierele Kremlinului. Restul exponentelor sunt reprezentate de cadourile primite din partea amabasadorilor străini .

Palatul Armurilor păstrează vechi însemne regale a conducătorilor ruşi, veştimentele de ceremonial ale ţarilor, veşminte ale ierarhilor bisericii ortodoxe ruse, o bogată colecţie de obiecte de aur şi argint create de bijutieri ruşi şi străini, arme ceremoniale, trăsuri regale, elemente de harnaşament. În total, muzeul Kremlinului are în colecţie peste 4000 de exponate din arta rusă şi europeană dintre secolele IV şi XX. Datorită exponatelor sale valoroase, Palatul Armurilor din Kremlin este considerat ca fiind unul dintre cele  mai cunoscute muzee din lume .

Tezaurul Kremlinului

1. Obiecte de aur şi argint ruseşti (secolele XII-XX)

http://piter.open-tour.ru/images/oruzh2.jpg

Partea de bază a acestei colecţii o reprezintă obiectele de cult create în atelierele  Kremlinului în secolele XV şi XVI la ordinele marilor prinţi ai Moscovei, a ţarilor şi a ierarhilor. biecte seculare precum decoraţiunile pentru costume bărbăteşti şi femeieşti, inele, kolturi (medalioane pentru coafură), brăţări, pandantive bizantine şi ruseşti demonstrează diversitatea din arta rusă. Comoara din Riazan alcătuită din podoabe de aur din secolul al XII lea constituie o valoare deosebită.

Tot în atelierele Kremlinului au fost executate coperte pentru icoane, biblii şi alte obiecte liturgice. Sunt. de asemenea, câteva obiecte de cult executate de meşterii din Iaroslavl şi Kostroma, Velikii Ustiug şi Tobolsk.

Printre lucrările executate de meşterii din Moscova şi Sankt Petersburg în stilul Rococo, clasic şi în cel al istoricismului (neogotic şi neoromanic), cele mai atractive sunt obiectele bisericeşti şi bijuteriile. Lucrările bijutierului curţii Carl Fabergi sunt  cele mai admirate. Dintre care cele mai vestite exponate realizate pe plan mondial de către Fabergi sunt surprizele de Paşti.

2. Arme ceremoniale europene şi orientale dintre secolele XV şi XIX

http://www.npointercos.jp/images/Moscow2004sssIMG_3932.jpg

Armura lamelară, armele din oţel şi cele de foc aflate în colecţia Palatului Armurilor reprezintă  principalele etape de dezvoltare a armamentului din Europa Occidentală între secolele XV şi XIX.

Colecţia orientală de arme este alcătuită din creaţia meşterilor din Persia şi Turcia, principalele centre de producţie a armamentului în Orient. Scuturile, pumnalele, săbiile, căştile, armurile din zale sunt decorate cu aur, argint şi pietre preţioase. Majoritatea din aceste arme ceremoniale sunt primite cadou din partea delegaţiilot străine care au vizitat Moscova între secolele XVI şi XVII.

Colecţia de căşti, armuri inelare şi arme din oţel din secolul XII şi XVII evidenţiază tipurile de armament folosite de vechii ruşi. Lucrările meşterilor ruşi din secolul al XVII lea sunt caracterizate de un înalt nivel tehnologic şi decoraţiuni artistice bogate. Puştile, pistoalele şi armura ceremonială indică acest fapt. Colecţia de arme ruseşti din secolele XVII şi XIX este alcătuită din exponate create în fierăriile din Tula, Olonets, Sestroretsk, Sankt-Petersburg, Zlatoust. Ordinele şi decoraţiunile din colecţie ne ajută să înţelegem care era înzestrarea armatei ţariste în secolul XVII şi XIX.

3. Argintărie din Europa Occidentală a secolelor XIII-XIX

Colecţia include lucrări realizate de meşteri germani, olandezi, englezi, polonezi, suedezi şi francezi. Majoritatea exponatelor sunt cadouri primite din partea ambasadorilor străini. Argintăria englezească din perioada Renaşterii este cea mai apreciată parte din colecţie. Cupele germane din colecţie se disting prin originalitatea artistică, fineţea execuţiei şi materialele neobişnuite (sidef, cristal, fildeş, coji de nucă de cocos).

Creativitatea maeştrilor francezi este prezentă prin serviciile de ceai, farfurii şi seturi pentru masă. Un serviciu de desert primit de ţarul Alexandru I din partea lui Napoleon Bonaparte cu ocazia semnării păcii de la Tilsit din 1807 este expus într-o vitrină separată.

4. Ţesături preţioase şi broderii ilustrate  din perioada secolelor XIV-XVIII. Veşminte ceremoniale ruseşti din secolele XVI şi XX

http://3.bp.blogspot.com/-fwpwxxGYLag/ULArgNZkPkI/AAAAAAAAIcY/IkWbATHMdRo/s1600/13.jpg

Colecţia se distinge prin diferite ţesături preţioase de valoare istorică deosebită.

Dintre veşmintele bisericeşti cel mai valoros exponat este veşmântul bisericesc al primului mitropolit al Moscovei, Petru. Hainele ţarilor (nalatnik, zipun, caftan, ferezeia, platno purtată de Petru cel Mare) arată caracteristicile vechilor veşminte ceremoniale ruseşti. Rochiile, mantiile şi accesoriile pentru ceremonia de încoronare a împărăteselor Rusiei ne ajută să descoperim caracteristicile protocolului diplomatic de stat la curtea Imperiului ţarist.

5. Vechi însemne regale ruseşti şi  obiecte ceremoniale dintre secolele XIII şi XVIII

http://www.npointercos.jp/images/Moscow2004ssIMG_3905.jpg

Colecţia însemnelor regale ruseşti conţine coroane, sceptre, sfere din vechiul tezaur al Kremlinului. Însemnele regale erau o  parte esenţială a ceremoniilor oficiale din timpul încoronării şi a recepţiei ambasadorilor străini. Cuşma de aur al lui Monomah este cel mai cunoscut exponat din colecţia însemnelor regale, fiind folosit la încoronarea ţarilor până la începutul secolului al XVIII lea.

Colecţia de tronuri ale suveranilor ruşi sunt o parte semnificativă a colecţiei. Aici sunt scaunele de domnie ai ţarilor Ivan cel Groaznic şiBoris Godunov. De asemenea, sunt întâlnite şi tronurile ţarilor din dinastia Romanov. Monumentalul tron dublu ai ţarilor Ivan Alexeevici şi Petru cel Mare este atracţia expoziţiei.

6. Harnaşamente ceremoniale din perioada secolelor XVI şi XVIII

Harnaşamentele ceremoniale sunt executate în atelierele Grajdurilor Regale ale Kremlinului. Colecţia include şei pentru caii ţarilor Ivan cel Groaznic, Boris Godunov şi Mihail Romanov. Sunt păstrate elementele separate ale harnaşamentelor ceremoniale:şei, frâie, acoperământe şi alte elemente esenţiale ale harnaşamentului înfăţişate pe cai de lemn.

În colecţie există şi harnaşamente ceremoniale executate de meşteri polonezi, englezi, cehi, germani şi perşi. Două harnaşamente din aur primite de împărăteasa Ecaterina cea Mare din partea sultanilor otomani merită o atenţie specială.

7. Trăsuri regale din perioada secolelor XVI şi XVIII

http://studentsoftheworld.free.fr/infopays/photos/RUS/M_Palais_Armures.jpg

Colecţia Palatului Armurilor conţine trăsuri regale executate de meşteri de frunte englezi şi ruşi. Exponatele scot în evidenţă etapele de dezvoltare în execuţia trăsurilor regale din Rusia şi Europa de Vest. Există diferite trăsuri regale ce se diferenţiază între ele după formă şi conţinut, ponind de la vechea trăsură regală a ţarului Boris Godunov din secolul al XVI lea şi până la elegantele trăsuri regale ale împărătesei Ecaterina cea Mare. Trăsurile regale ale colecţiei sunt încă într-o stare foarte bună, cunoscându-se numele creatorului fiecărei trăsuri.

 

 


Bibliogafie

E. S. Sizov, Treasures from the Kremlin, Ed. Metropolitan Museum of Art, New York, 1979.

http://kreml.ru/en/museums/armoury/

 

 

""