Autor 6270 vizualizări


Commonwealth. Ce este acesta? Termenul duce cu gândul către binele comun, însă este puţin cunoscut ca reprezintând o asociaţie ce cuprinde peste o pătrime din locuitorii globului şi acelaşi procent din suprafaţa lui. Commonwealth poate fi definit ca o structură politică globală, formată din state independente şi teritorii aflate într-o stare de dependenţă fată de acestea, toate recunoscând monarhul britanic ca şef al Commonwealth-ului şi ca simbol al confederaţiei.

Commonwealth-ul este o continuare a unui imperiu extrem de vast şi puternic, descris de mulţi istorici ca fiind hegemonic, ce ulterior a evoluat într-o organizaţie voluntară de state suzerane. Polarizarea postbelică a sferei relaţiilor internaţionale a însemnat pentru Imperiul Britanic necesitatea de a se reinventa, de a remodela tipurile de relaţii cu fostele colonii, de a se adapta la o epocă marcată de principiul respectării drepturile omului.       

Ceea ce departajează Commonwealth-ul de alte asociaţii contemporane lui este caracterul consultativ, fiecare stat fiind pe deplin capabil de a-şi decide propriile direcţii, lipsa unor convenţii care să aibă funcţionalitatea unor legi organice şi varientatea membrilor conţinuţi, ce aduc în cadrul asociaţiei elemente ale culturilor din Asia, Oceania, America, Europa şi Africa.

Evoluţia Commonwealth-ului

Perioada sa de apogeu, ca pion pe tabla de şah a relaţiilor internaţionale, a fost atinsă după finele celui de-al doilea război mondial, funcţionând invers proporţional cu dezintegrarea Imperiului Britanic. După anul 1945 diverse posesiuni ale Imperiului încep să îşi ceară dreptul de a se guverna singure şi de a deveni state independente. În  acest context se va face trecerea de la British Commonwealth, ce avea în componenţă dominioanele albe precum Canada (dominion din anul 1867), Australia, Noua Zeelandă şi Newfoundland (dominioane din anul 1907), şi Africa de Sud care primise acest titlu în anul 1910, la Commonwealth-ul modern.  În anul 1949 termenul de dominion va fi înlocuit cu cel de stat membru, în încercarea de a accentua independenţa fiecărui stat.

Un precedent în această confederaţie a albilor l-a stabilit India. Aceasta îşi câştigase independenţa şi făcea parte din asociaţie încă din anul 1947, însă schimbarea regimului politic a complicat situaţia. Adeziunea ei a modificat radical caracterul structurii, Declaraţia de la Londra din 26 aprilie 1949 permiţând primei republici să ia parte ca membru cu drepturi depline în şedinţe. Acesta este momentul în care Commonwealth-ul Britanic al Naţiunilor a devenit Commonwealth-ul Naţiunilor şi în care monarhul britanic a fost desemnat simbolul asocierii.

India a avut contribuţii punctuale în favoarea continuităţii Commonwealth-ului, precum lupta sa împotriva sistemului discriminatoriu al Africii de Sud, reclamând politicile practicate de aceasta la Naţiunile unite şi încercările repetate de a obţine condamnarea practicii rasiste în interiorul asociaţiei.

Dezmorţirea continetului African a surprins Commonwealth-ul în faza de adaptare la schimbările determinate de statele din Asia. Apare întrebarea:este momentul declinului civilizaţiei britanice aşa cum era ea cunoscută atunci, imperialistă, sau era ceasul de aur al Commonwealth-ului? Oarecum, valorile imperiale erau în simbioză cu caracterul multirasial al asociaţiei. Aderarea Ghanei a însemnat extinderea concepţiei de Commonwealth, iar aceasta fiind o ţară africană ce a creat un precedent, a împus o nouă caracteristică, aceea a Commonwealth-ului fără limită de membrii. Asociaţia a adus ţărilor africane ocazia de a interacţiona nu doar cu state de pe alte continente, ci chiar şi cu ceilalţi africani, chestiune delicată din cauza divizării continentului pe criterii culturale.

Rolul consultativ al asociaţiei nu a mulţumit întreaga sumă a membrilor. În privinţa chestiunilor financiare, la şedinţa din 1962 un nigerian a exprimat nevoia suportului economic din partea statelor dezvoltate, spunând că vechile colonii poate se mulţumesc cu consultaţii, însă statele africane au nevoie de ajutor factual. Asfel apare echivalentul planului Colombo, care avea rolul de a susţine cu investiţii ţările din Asia de Sud-Est, în Africa, numit Lagos.

Membrul problematic al asociaţiei

            De departe cel mai complicat şi dificil episod din istoria comună a Africii şi Commonwealth-ului  este cel în care protagonistă este Africa de Sud. Motivul pentru care Africa de Sud a fost blamată făcea referire la tratamentul discriminatoriu aplicat raselor. Dacă în anul 1960 aceasta a fost avertizată de către membrii Commonwealth-ului că trebuie să modifice anumite aspecte pentru o evoluţie ascendentă a ţării, aceste discuţii se purtau încă de dinainte în forurile externe asociaţiei. Aici intervine o antiteză între Imperiul Britanic care se baza pe supremaşia civilizaţiei europene şi Commonwealth-ul multirasial, iar Africa de Sud putea fi considerată moştenirea gândirii imperialiste, însă a fost îngradită şi forţaţă să se retragă pentru nerespectarea drepturilor omului, dovadă a evoluţiei asociaţiei.

Commonwealth astăzi

            Commonwealth este astăzi o asociaţie cu caracter voluntar, ce conţine 54 de state membre care prin colaborare în diverse domenii precum educaţie, mediu, societate civilă, finanţe, politică externă, sănătate, turism, tineret, au ca scop apărarea valorilor democratice şi dezvoltarea comunităţilor umane. Simbolul este Majestatea Sa, Regina Elisabeta a II-a. În cadrul asociatţiei îşi desfăşoară activitatea trei organizaţii interguvernamentale:Secretariatul, care pune în practică deciziile luate de şefii de guverne, oferă asistenţătehnică, consiliere şi furnizează politici de dezvoltare;Fundaţia, care sprijină organizaţiile civile în promovarea democraţiei, dezvoltării şi întelegerii culturale şi Commonwealth-ul învăţării, ce incurajează dezvoltarea şi răspândirea educaţiei la distanţă.     

 

«Acest articol face parte din preselectia candidatilor pentru un internship in redactia Historia. Din acest motiv le-am publicat asa cum le-am primit de la candidati. Asteptam si feedback-ul vostru in comentarii si pe pagina de Facebook»