Autor 2586 vizualizări


Revizuirea pedepselor date condamnaţilor din lotul fostului lider comunist Lucreţiu Pătrăşcanu este solicitată instanţei supreme. Miza este istorică, dar şi financiară. Cererea de rejudecare a cauzei a fost făcută de urmaşii inginerului Emil Calmanovici, unul dintre cei mai bogaţi români din perioada interbelică.

„Solicităm revizuirea hotărârii întrucât ulterior condamnării s-a descoperit faptul că în mod abuziv conducătorul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a dispus înscenarea procesului condamnaţilor din lotul „Lucreţiu Pătrăşcanu" pentru a cuceri puterea", se arată în cererea depusă la instanţa supremă.

Solicitanţii sunt moştenitorii lui Gad Calmanovici (decedat), fiul lui Emil Calmanovici, soţia sa Aurelia Georgeta Calmanovici şi fiicele Ina Maria Calmanovici şi Liana Emilia Barnard (fostă Calmanovici). Cele trei moştenitoare sunt stabilite în prezent în Suedia.

Prin sentinţa penală nr. 49 pronunţată de Tribunalul Suprem-Colegiul Militar la 6 aprilie 1954, completul de judecată condus de colonelul-magistrat Ilie Moisescu i-a condamnat la pedepse grele pe foştii comunişti din preajma lui Pătrăşcanu. Cei care au scăpat de pedeapsa la moarte au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă pentru o aşa-zisă trădare a patriei după 1944. Liderii comunişti Lucreţiu Pătrăşcanu şi Remus Kofler au fost condamnaţi la moarte şi au fost executaţi după doar zece zile de la pronunţarea cumplitei sentinţe, în noaptea de 16 spre 17 aprilie 1954.

Inginerul Emil Calmanovici, activistul Herbert (Bellu) Zilber, industriaşul Alexandru Ştefănescu au fost condamnaţi la muncă silnică pe viaţă, iar fostul consul la Paris, Herant Torosian, şi fostul mareşal al Palatului Regal, Ion Mocsony-Stârcea au primit pedepse de câte 15 ani de închisoare.

Întregul grup a fost acuzat că ar fi pus la cale distrugerea partidului comunist din interior şi răsturnarea regimului. Emil Calmanovici (1896-1956) a fost singurul condamnat la închisoare din acest lot care a murit în închisoarea Aiud, în martie 1956, după ce a intrat în greva foamei.

Avere donată

Când a fost arestat, în anul 1951, Calmanovici ocupa funcţia de director în cadrul Ministerului Construcţiilor. De formaţie inginer, cu studii la München şi la Berlin, Calmanovici a aderat din convingere la mişcarea comunistă din România-care era interzisă prin lege.

În perioada interbelică a fost proprietarul unei firme de construcţii şi avea o avere impresionantă. Potrivit declaraţiilor date la Securitate, Calmanovici a fost principalul finanţator al comuniştilor în perioada 1937-1944. În iarna anului 1946 şi-a donat întreprinderea partidului, „cu averea mobilă şi imobilă", suma de un miliard de lei numerar şi şase apartamente în Bucureşti, „unde s-au mutat activişti de partid".

Ceauşescu a achitat întregul lot

„În realitate, împreună cu condamnaţii din lotul „Lucreţiu Pătrăşcanu", autorul nostru a fost acuzat pe nedrept, fiind o condamnare abuzivă, de natură politică. De altfel, ulterior, în regimul trecut, chiar guvernul comunist a revenit asupra condamnării lui Lucreţiu Pătrăşcanu. De asemenea, chiar din rechizitoriu reiese clar că autorul nostru a fost condamnat pentru poziţia sa anticomunistă şi orientarea sa liberală", mai susţin moştenitoarele lui Emil Calmanovici. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901-1965), Nicolae Ceauşescu a ordonat reabilitarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu.

În timpul anchetei, magistratul Ilie Mosescu a declarat că pedepsele i-au fost dictate de Iosif Chişinevschi, lider al partidului comunist şi rival al lui Lucreţiu Pătrăşcanu. De asemenea, ofiţerii care s-au ocupat de dosar au mărturisit că în timpul anchetei primeau ordine de la fostul şef al Securitărţii Statului, Alexandru Drăghici.

La 28 mai 1968, Tribunalul Suprem a rejudecat procesul şi i-a achitat pe toţi componenţii „lotului Pătrăşcanu". Achitarea lui Ceauşescu a fost însă formală, ea neproducându-şi efectele. Mai exact, după achitare, moştenitorii membrilor lotului „Pătrăşcanu" trebuiau să primească înapoi toate bunurile confiscate odată cu pronunţarea sentinţelor.

„Solicitarea este inadmisibilă"

Cererea de revizuire făcută de cele trei moştenitoare a fost trimisă de instanţa de judecată la Parchetul General. Procurorii susţin că cererea este inadmisibilă şi se impune respingerea ei.

Motivele: decizia care ar fi fost dată de Tribunalul Suprem şi care ar fi reformat deja această hotărâre. Parchetul General a cerut Curţii Supreme, la data de 4 mai 2010, să-i comunice hotărârea de reabilitare din data de 28 mai 1968, dată de Tribunalul Suprem, dar nu a primit niciun răspuns.

Vilă returnată

Pentru a arăta că Emil Calmanovici a fost reabilitat, în lipsa hotărârii din 1968 a Tribunalului Suprem, procurorii citează certificatul de moştenitor 429.724/1958 din 25 noiembrie 1968, care se referă la masa succesorală rămasă de pe urma lui.

Astfel, o parte din averea confiscată la condamnare i-a fost returnată: o parte dintr-un imobil situat pe fosta strada Popa Şapcă şi jumătate dintr-un garaj şi dintr-un teren de pe fostul Bulevard Dimitrov.

„Precedentul" Antonescu

În mai 2008, judecătorii instanţei supreme au admis, marţi, recursul formulat de procurori în procesul în care s-a cerut reabilitarea numelui mareşalului Ion Antonescu (foto) şi au respins cererea de revizuire formulată de Şerban Alexianu, urmaşul profesorului Gheorghe Alexianu. Iniţial, în decembrie 2006, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât achitarea mareşalului Antonescu şi a altor 20 de membri ai Guvernului din 1940 pentru unele crime de război.

Cine este Lucreţiu Pătrăşcanu

Lucreţiu Pătrăşcanu (1900-1954), de profesie avocat, a fost primul comunist care a făcut parte dintr-un guvern în statele recent comunizate-ministru al Justiţiei şi secretar de stat după 23 august 1944. A fost unul dintre artizanii loviturii de stat de la 23 august 1944, fiind omul de legătură al comuniştilor cu PNŢ şi PNL, dar şi cu Palatul Regal. În 1944 a fost înlăturat de la conducerea comuniştilor de noul lider Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu acceptul grupului venit de la Moscova, condus de Ana Pauker. În 1946 a rostit celebra frază „Înainte de a fi comunist, sunt român".