Autor 29645 vizualizări


Au existat în istorie, încă din Antichitate, Regi încoronați la vârste foarte fragede:înainte să învețe să meargă, înainte chiar să învețe să vorbească și, într-un caz unic din Persia antică, chiar înainte să se nască. Într-o monarhie, când tronul revine automat moștenitorului la moartea Regelui, se întâmplă deseori ca noul monarh să fie foarte tânăr. Avem, așadar, copii – de cele mai multe ori băieți, dar există și fete – ajuși șefi de stat cu mulți ani înainte de majorat, inclusiv în istoria României, în persoana Regelui Mihai. Ei au fost cei mai tineri regi din istorie.

Murad IV, Imperiul otoman

Murad IV a condus Imperiul otoman timp de 37 ani, într-o perioadă în care statul turc intra pe panta declinului. Născut în 1612 ca fiu al lui Ahmed I, Murad IV ajunge pe tron la vârsta de 11 ani, însă timp de aproape zece ani frâiele puterii s-au aflat în mâinile mamei sale. Având o personalitate puternică și o voință de fier, Murad IV preia puterea la 20 de ani și ia imediat măsuri drastice pentru redresarea moralității supușilor săi:interzice tutunul și alcoolul, închide cafenelele și ordonă execuția imediată a  celor care încălcau noile legi. De asemenea, decimează conducerea armatei, perceută drept coruptă, comandând executarea a 500 de militari. Murad IV s-a dovedit a fi și un comandant sângeros:în 1638, când invadează Bagdadul, ordonă uciderea a 30.000 de soldați și 30.000 de civili. 

Tutankhamon, Egipt 

Cel mai cunoscut faraon al Egiptului Antic, Tutankhamon, urcă pe tron la vârsta de 9 ani. Nu a apucat să fie un faraon longeviv, domnind doar zece ani. În timpul domniei scurte, fiul lui Akhenaton a reușit să redreseze Egiptul după domnia controversată a tatălui său, acceptând revenirea la politeism și mutarea capitalei înapoi la Amarna. 

Regina Christina, Suedia

Christina, fiica lui Gustav II Adolf, a devenit regina Suediei la vârsta de șase ani, dar a preluat puterea abia la majorat, timp în care țara a fost condusă de o regență. În timpul domniei sale, Suedia și-a câștigat numele de „Atena Nordului”. Regina a abdicat după 10 ani de domnie și a șocat pe toată lumea când s-a convertit la catolicism și a plecat la Roma. 

Shunzi, China

Shunzi (sau Shun-Chih)a ajuns pe tronul Chinei în 1643, la vârsta de cinci ani, dar a condus țara abia începând cu anul 1650, după moartea unchiul său ce servise drept regent. El a fost cel care a cucerit orașul Beijing, capitala dinastiei Ming, și a fost primul Împărat al dinastiei Qing care a domnit asupra întregii țări. 

Puyi, China

Ultimul împărat al Chinei, Puyi, a devenit rege la doar doi ani, în 1908, și a abdicat patru ani mai târziu, în 1912, în urma Revoluției. A fost ultimul împărat al Chinei, abdicarea sa punând capăt unei tradiții imperiale veche de două milenii. În 1931, Puyi a fost folosit de japonezi și, după ocuparea Manciuriei, instalat într-o funcție de fațadă, de împărat-marionetă, pe care o ocupă până în 1945. După război, capturat de Armata Roșie, a petrecut câțiva ani într-un lagăr înainte de a fi trimis în China comunistă. 

Sobhuza II, Swaziland

Sobhuza II a fost regele Swaziland timp de 82 de ani, cea mai îndelungată domnie (verificată) din istorie. Născut în 1899, chiar anul în care tatăl său, Ngwane V, a murit, Sobhuza a fost proclamat rege când avea doar cinci luni. A preluat puterea la 22 de ani și a domnit ca monarh constituțional până când țara sa și-a proclamat independența față de 1967. Din 1973 și până la moartea sa, în 1982, a condus ca monarh absolut. La momentul morții, Sobhuza avea 70 de soții, mai bine de 100 de copii și peste 1000 de nepoți.

Shapur II, Persia

Shapur II, al zecelea rege al Imperiului Sassanid, este singurul monarh din istorie încoronat... înainte de naștere. După moartea regelui Hormzid II, nobilii persani l-au ucis pe fiul cel mare al acestuia, l-au orbit pe fiul mijlociu și l-au arestat pe cel de-al treilea, urmând ca tronul să fie păstrat pe copilul încă nenăscut al uneia dintre soțiile ultimului rege. 

Regele Mihai I al României

Mihai al României, născut în octombrie 1921, a fost proclamat moștenitor al tronului României în 1926, după ce Principele Carol a părăsit țara și a abdicat de la tron. El a devenit rege anul următor, în 1927 – la nici șase ani împliniți, după moartea Regelui Ferdinand. Regele fiind încă un copil, puterea a fost preluată de o regență care urma să conducă în numele său până la împlinirea majoratului. Mihai a revenit însă la statutul de principe moștenitor în 1930, când tatăl său s-a întors în țară, și a redevenit rege în 1940, la 19 ani.