Ce ar fi fost dacă    Kennedy nu ar fi fost asasinat în noiembrie 1963? png

Ce-ar fi fost dacă... Kennedy nu ar fi fost asasinat în noiembrie 1963?

Istoricii evită de regulă să se aventureze în jocul cu istoria contrafactuală, acea istorie a lui „ce-ar fi fost dacă”, deoarece este un simplu exercițiu de imaginative, care nu contribuie cu nimic la explicarea trecutului. Cu toate acestea, acest joc poate fi considerat uneori distractiv, mai ales atunci când ne gândim la momente importante din istorie. Să luăm cazul istoriei americane:ce-ar fi fost dacă, în aprilie 1865, președintele Lincoln ar fi refuzat invitația la teatru și l-ar fi trimis în locul lui pe U.S. Grant (devenit, la rându-i, președintele SUA)? Sau ce-ar fi fost dacă ploile care au udat Dallas-ul pe 22 noiembrie 1963 ar mai fi continuat cel puțin câteva ore?

În cazul președintelui Kennedy, istoricii au identificat mai multe momente în care chiar și o mică schimbare ar fi putut rezulta în terminarea călătoriei de campanie în Dallas fără niciun incident. Și atunci, ce s-ar fi întâmplat? Cum ar fi Statele Unite astăzi dacă Kennedy nu ar fi murit în 1963?

Potrivit Discovery News, jurnalistul american Jeff Greenfield a încercat un asemenea exercițiu de imaginație în noua sa carte, intitulată If Kennedy Lived:The First and Second Terms of President John F. Kennedy.

Istoria contrafactuală a lui Greenfield începe cu o decizie a Serviciilor Secrete, de a nu îndepărta geamul protector de pe limuzina președintelui. În această versiune, gloanțele trase de Oswald lovesc geamul antiglonț, iar președintele Kennedy scapă doar cu răni ușoare.

Apoi, Greenfield construiește o poveste în care vice-președintele Lyndon Johnson ajunge să fie anchetat pentru nereguli financiare și nu mai candidează pentru președinție din partea Democraților. Astfel, Kennedy ajunge să fie reales în urma competiției cu republicanul Barry Goldwater, iar în perioada celui de-al doilea mandat, în loc să mărească gradul de implicare al americanilor în Vietnam, alege cartea precauției și își retrage soldații.

Cât despre Rusia, Kennedy decide să se revanșeze față de prima întâlnire dezastruoasă cu Nikta Hrușciov și face o vizită oficială la Moscova, în speranța de a reduce tensiunile Războiului Rece. Mai mult, Greenfield își imaginează că președintele Kennedy ar fi încercat destinderea relațiilor cu China cu câțiva ani înainte de președintele Nixon. El crede, de asemenea, că JFK ar fi promovat o legislație privind drepturile civile ale populației de culoare, folosindu-se de veteranii de război de culoare ca instrument împotriva celor ce se opuneau acestor legi.

Avem, așadar, o poveste interesantă. Însă ea nu este altceva decât un exercițiu de imaginație. Dacă, într-adevăr, Kennedy nu ar fi fost asasinat la Dallas pe 22 noiembrie 1963, cel mai probabil că America ar fi arătat, astăzi, cu totul altfel. Problema cu acest gen de discursuri istorice alternative, dominate de „dacă”, este că nu iau în considerare faptul că totul se poate schimba pornind de la chiar și cea mai mică deviere. Spre exemplu, dacă Kennedy nu ar fi murit, ar fi ajuns, să zicem, la al doilea mandat, dar nu știm în ce direcție ar fi evoluat atunci societatea americană. Și atunci, e posibil ca nici Nixon să nu fi ajuns la Casa Albă, iar politica externă americană (dominată atunci de Henry Kissinger) ar fi arătat altfel, și tot așa. Întotdeauna, într-un asemenea discurs, exisă un infinit șir de „dacă”, care nu oferă însă nicio explicație.   

Sursa: http://news.discovery.com