Cazul Pătrăşcanu. Reabilitarea de către Plenara C.C. al P.C.R. din 22-25 aprilie 1968

Autor 5423 vizualizări


Hotărârea Comitetului Central al Partidului Comunist cu privire la reabilitarea unor activişti de partid

[...] Pornind dela necesitatea de a se clarifica situatia politică a unor activişti ai partidului care, cu mulţi ani în urmă, au fost arestaţi sau condamnaţi, Comitetul Executiv al Comitetului Central a hotărât să se analizeze cazurile acestora, iar concluziile să fie supuse dezbaterii Comitetului Central al Partidului Comunist Român.În acest scop, a fost constituită o comisie de partid alcătuită din tovarăşii Gheorghe Stoica, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R, Vasile Patilineţ, secretar al C.C. al P.C.R., Nicolae Guină şi Ion Popescu-Puţuri, membri al C.C. al P.C.R. Ca urmare a acestei hotărâri, comisia a cercetat, începând din luna noiembrie 1965, învinuirile pe baza cărora a fost condamnat şi executat Lucreţiu Pătrăşcanu.

Comisia a analizat toate materialele care au stat la baza procesului, a purtat discutii cu principalii anchetatori şi procurori, cu membrii completului de judecată, cu persoanele implicate în proces, cu inculpaţi sau martori, aflaţi în ţară, precum şi cu unele persoane care aveau funcţii de răspundere în acea vreme la Ministerul de Interne şi aparatul de Securitate al statului.

Comisia a ajuns la concluzia că sunt lipsite de orice temei învinuirile că Pătrăşcanu ar fi fost agent al Siguranţei, că ar fi activat în slujba serviciilor de spionaj străine în vederea destrămării din interior a partidului comunist, că ar fi organizat un grup complotist antistatal şi că ar fi dus o acţiune de răsturnare prin violenţă a regimului democratic, că ar fi uneltit împotriva independenţei ţării, precum şi celelalte învinuiri din actul de acuzare.

Plenara Comitetului Central, apreciind justetea şi temeinicia concluziilor comisiei de partid, consideră că procesul intentat lui Lucreţiu Pătrăşcanu a fost o înscenare, acesta fiind osândit prin încălcarea celor mai elementare norme de legalitate şi dreptate.

Lucreţiu Pătrăşcanu a fost arestat în mod abuziv, în ziua de 28 aprilie 1948, şi cercetat iniţial de o comisie din care făceau parte tov. Teohari Georgescu, Iosif Rangheţ şi tov. Alexandru Drăghici. Deşi aceste cercetări au durat 17 luni, ele nu au scos la iveală fapte care să dovedească vinovăţia lui L. Pătrăşcanu. Cu toate acestea, el a fost predat organelor de stat şi anchetat în continuare sub stare de arest, mai întâi de serviciul secret de informaţii şi apoi de organe de Securitate din Ministerul Afacerilor Interne. [...]

La 18 martie 1954, pe baza informării prezentate de tov. Alexandru Drăghici, Biroul Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român a hotărât, , să se treacă la judecarea grupului de spioni în frunte cu Pătrăşcanu”. Procesul a avut loc în zilele de 6-13 aprilie 1954, încălcându-se pe parcursul lui cele mai elementare garanţii procesuale. La 14 aprilie, s-a pronunţat sentinţa de condamnare la moarte, iar în noaptea de 16/17 aprilie 1954, Lucreţiu Pătrăşcanu a fost executat la penitenciarul Jilava. [...]

Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român hotărăşte:

-reabilitarea politică post-mortem a lui Lucreţiu Pătrăşcanu;

-să se recomande organelor de justiţie revizuirea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare;

-în semn de preţuire a activităţii revoluţionare şi pentru a se cinsti memoria lui Lucreţiu Pătrăşcanu, osemintele sale vor fi strămutate la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului şi a patriei, pentru socialism (în hemiciclu);

-să se ia măsuri pentru reabilitarea politică şi juridică a celorlalte persoane din procesul Pătrăşcanu.

*****

Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, din 22-25 aprilie 7968, Ed. Politică, Bucureşti, 1968, p. 63-78

Informaţia a fost preluată dinIstoria României în texte, autor Bogdan Murgescu, Ed. Corint, Bucureşti, 2001

""