Care sunt cele mai influente femei din Roma Anticã?

Autor 23872 vizualizări


Femeia în Roma anticã nu exercita un rol politic direct, dar adesea din spatele cortinei influenţa acesteia era covârşitoare, fie cã este vorba despre domeniul familial, fie despre cel public. Iatã câteva dintre ”doamnele de fier” ale lumii antice...

Livia Drusilla. Prima împãrãteasã romanã a trãit între 58 a. Hr. şi 29 p.Hr. mai întâi a fost soţia lui Tiberius Claudius Nero, cu care l-a avut pe viitorul împãrat Tiberius. În momentul în care îl întâlneşte pe Octavian, este însãrciantã cu cel de-al doilea sãu copil, Drusus, în vreme ce Octavia este la rândul sãu nsurat cu Scribonia. Cei doi se cãsãtoresc în cele din urmã, Livia consiliindu-l pe toatã durata domniei. Cum Augustus nu avea fii, Livia începe sã-şi promoveze propriii copii la succesiune, iscându-se zvonuri cum cã ar elimina pe oricine concura cu ei, ca de pildã pe nepotul lui Augustus, Marcellus. Ideea mamei vitrege malefice capatã proporţii accentuate în imaginea Liviei, perceputã de mulţi drept o criminalã cu sânge rece, dar nu existã de fapt dovezi care sã susţinã acuzarea. Augustus îi lasã Liviei o treime din avere şi o i adoptã, probabil în semn de recunoştinţã. Tiberius în schimb nu suporta atitudinea sa dominatoare, chiar trimiţându-l pe Caligula în locul sãu la Roma atunci când aceasta moare.

Fulvia. A fost printre femeile cele mai implicate în politicã din perioada republicanã. A trãit între 83 şi 40 a.Hr. Primul sãu soţ a fost Publius Clodius, binecunoscut pentru cã se furişase travestit la festivalul Bona Dea ca sã se întâlneascã cu soţia lui Caesar. Dupã ce Clodius este omorât de Milo, Fulvia îi târãşte trupul prin oraş provocând o revoltã a susţinãtorilor clodieni. Reţelele clientelare ale soţului sãu trec acum în subordinea ei. Fulvia se cãsãtoreşte apoi cu Scribonius Curio, alt politician popular, care moare în timp ce luptã de partea lui Caesar. Ultimul sãu mariaj îl implicã pe Marcus Antonius, bun prieten cu Curio. Cicero ia în derâdere relaţia dintre cei doi soţi, spunând cã Antonius a luat-o de nevastã doar pentru banii ei. Dupã formarea celui de-al doilea triumvirat, Fulvia intervine în proscripţii. Dupã ce este ucis Cicero, Dio descrie cum Fulvia îi înfige în limbã unul dintre acele sale de pãr. Împreunã cu fratele lui Antonius, Lucius, Fulvia ridicã legiunile împotriva lui Octavian. Lucius i se predã lui Octavian, iar Fulvia fuge în Grecia, unde moare din cauze necunoscute.

Agrippina Minor(15-59). La 13 ani se mãritã cu Gnaeus Domitius Ahenobarbus, care avea o reputaţie proastã, acuzat de violenţe şi necinste. Cei doi au un copil numit Lucius Domitius Ahenobarbus, viitorul împãrat Nero. Când devine Caligula împãrat, acesta îi acordã numeroase privilegii. Când moare Drusilla, pe care Caligula o tratase mai mult ca pe o soţie decât ca pe o sorã, acesta se rãceşte faţã de Agrippina şi cealaltã sorã, Livilla. Cele trei se implicã intr-un complot pentru asasinarea împãratului, drept urmare intrã în exil, de unde le readuce Claudius. La moartea Messalinei, Claudius este sfãtuit de libertul Pallas sã se însoare cu Agrippina (care de altfel avea o relaţie cu ea), pentru a uni ramurile iulianã şi claudianã ale familiei. Cãsãtoria a fost controversatã pentru cã era totuşi vorba de nepoata sa. Aceasta îl convinge sã-l adopte pe Nero, dar cum acesta înclina mai mult spre propria sa odraslã, Britannicus, ajunge sã fie otrãvit. Agrippina exercitã astfel puterea prin fiul sãu Nero, pe care îl controleazã şi prin mijloace sexuale. Dupã mai multe atentate eşuate, Nero apeleazã în cele din urmã la clasica metodã a înjunghierii.

Agrippina Maior(14-33). A fost nepoata lui Augustus, fiica omului sãu de nãdejde Agrippa şi soţia popularului general Germanicus. La moartea lui Agrippa, mama Agrippinei se mãritã cu Tiberius, o cãsnicie nefericitã pentru cã Tiberius este forţat sã divorţeze de Vipsania, cea pe care o iubea. Agrippina nu îşi mai vede mama dupã ce acesta este exilatã pe motiv de adulter. Cu Germanicus are 6 copii, prntre care şi Gaius, viitorul împãrat Caligula. Obişnuia sã meargã cu copiii la campaniile lui Germanicus, unde Gaius îmbrãca un costum militar în miniaturã, de unde şi porecla de Caligula (micile încãlţãri).

Iulia Domna. Soţie a lui Septimius Severus, Iulia Domna a trãit între 170 şi 217. Nãscutã în Siria, tatãl ei era mare preot la templul lui Elagabal. Obişnuia sã-şi sfãtuiascã soţul, ba chiar sã-l acompanieze la campaniile militare. Mulţi romani considerau cã acumulase o putere mult prea mare. Se confruntã adesea cu acuze de adulter sau trãdare, nedovedite niciodatã. Încearcã sã menţinã o relaţie bunã între cei doi copii, dar Caracalla ajunge pânã la urmã sã-l ucidã pe Geta. La asasinarea lui Caracalla, Iulia se sinucide. Sora sa, Iulia Maesa, este la rândul sãu o femeie influentã, care contribuie la complotul în vederea eliminãrii lui Macrinus, pentru ca nepotul sãu Elagabal sã ajungã împãrat. Dupã uciderea lui Elagabal şi a mamei sale, Alexander Severus este cel care ia tronul, dar cea care exercita puterea era Iulia Mamaea, mama sa şi rudã a Iuliei Domna.

Valeria Messalina. Nãscutã în jurul anului 20, era verişoarã cu Nero şi Caligula şi se cãsãtoreşte cu Claudius. Alãturi de fiica lui Augustus, Iulia, este probabil una dintre cele mai desfrânate femie din istoria Imperiului. Diferenţa de vârstã dintre ea şi Claudius era de 30 de ani. Conştientã de asta îşi foloseşte toate resursele pentru a profita din plin de mariaj. Îi porunceşte lui Claudius sã se descotoroseascã de toţi cei care nu ii erau pe plac. În ciuda tuturor calitãţilor de care beneficia, Valeria îl manipula foarte usor. Povestea despre competiţia ei cu o prostituatã pentru a-şi mãsura abilitãţile sexuale o regãsim la Pliniu cel Bãtrân, care ne transmite cã împãrãteasa a câştigat cu 25 de parteneri. Una dintre cele mai faimoase aventuri ale sale este cea cu senatorul Gaius Sillius, cu care se mãritã, iar când Claudius descoperã bigamie ordonã moartea amândurora.

Octavia(69-11 a.Hr.). Sora cea mare a lui Octavian şi nepoata lui Caesar se mãritã însã cu unul dintre oponenţii unchiului sãu, Marcellus. Dupã aceea se mãritã cu Marcus Antonius, care o pãrãseşte pentru Cleopatra. În ciuda acestui fapt ea îi rãmâne loialã, exercitând rolul de negociator între acesta şi Octavian. Dupã ce primeşte de la ea bani şi trupe pentru campania din Orient, divorţeazã de ea, eveniment folosit de Octavian în propaganada împotriva lui Antonius. Dupã siniciderea soţului, ea ia în grijã pe cei 4 copii avuţi cu Cleopatra şi Fulvia. Octavia era respectatã foarte mult de fratele sãu, reprezentând un model pentru multe femei romane.

Porcia Catonis. Porcia a trãit între 70 şi 42 a.Hr., fiicã a lui Cato cel Tânãr, dar mai faimoasã ca soţie as lui Marcus Iunis Brutus. Mulţi o considerau bunã şi blândã, precum şi o iubitoare a filosofiei. Prima sa cãsnicie a fost cea cu Bibulus, un aliat al lui Cato. Quintus Hortensius îi cere lui Bibulus sã o lase pe Porcia sã stea cu el pânã îi face un copil, dar acesta refuzã. Apoi Cato divorţeazã de soţia sa Marcia pe care i-o oferã lui Hortensius. Bibulus moare dupã ce Pompei este înfrânt, iar Cato se sinucide. Porcia atunci îl ia de soţ pe vãrul sãu, Brutus, mariaj aprobat de puţini, printre care Cicero. Porcia îii era foarte devotatã lui brutus şi una dintre puţinele femei, dacã nu chiar singura, implicatã în complotul împotriva lui Caesar. Plutarh scrie cã acesta s-a injunghiat în picior pentru a-i arãta cã poate fi de încredere. Brutus o apreciazã foarte mult pentru vigilenta şi inteligenţa sa. Când asasinii fug din Roma, ea rãmâne în Roma. Circumstanţele morţii sunt incerte, dar este posibil sã fi comis suicid dupã moartea soţului.

Servilia Caepionis. Sora vitregã a lui Cato cel tânãr şi amanta lui Caesar, soacra lui Cassius şi mama lui Brutus, Servilia era un personaj influent prin conexiunile pe care le avea cu multe familii romane importante. Ea şi fraţii sãi sunt crescuţi de unchiul lor, Livius Drusus. Din pãcate este asasinat pentru cã a încercat sã obţinã cetãţenia pentru aliaţii italici. Pe primul ei soţ, tatãl lui Brutus, îl ucide Pompei. Începe o aventurã cu Caesar şi circulau zvonuri cum cã fiica sa, Iunia Tertia, era de fapt copilul sãu cu Caesar. Se mai credea şi cã fata lui Caesar, Iulia, se logodise cu Brutus, deşi situaţia este cam confuzã pentru cã Brutus îsi schimbã temporar numele când îl adoptã fratele Serviliei. Un episod amuzant în legãturã cu Servilia se consumã când Caesar primeşte de la ea o scrisoare conceputa în timpul dezbaterii despre conspiraţia lui Catilina. Cato susţine cã Caesar primeşte corespondenţã de la conspiratori şi îi ordonã sã citeascã scrisoarea în public, scrisoare care se dovedeşte o epistolã amoroasã a Serviliei...Relaţia dintre cei doi a afectat relaţia dintre Caesar şi Brutus, pe care Caesar vrea sã-l protejeze, dar in schimb acesta conspirã cu Cassius în casa Serviliei. Nu se ştie dacã aceasta era la curesnt cu planurile lor.

listverse.com

""