Autor 1747 vizualizări


Potrivit recensământului din 1949, 70% din populația Ungariei (aproximativ 6.5 milioane de oameni) era catolică. Așadar, Biserica Catolică avea o importantă influență socială, publică și politică în societatea maghiară, precum și resurse materiale semnificative. În aceste condiții, după 1945, era evident că Biserica va deveni una din țintele prioritare ale comuniștilor.

În octombrie 1945, Papa îl numea pe József Mindszenty în fruntea Bisericii Catolice din Ungaria. Mindszenty, care a fost pentru prima oară deținut politic în timpul regimului comunist al lui Bela Kun, era cunoscut pentru opoziția sa față de vechiul regim de extremă dreaptă. Ca Episcop de Veszprém, el fusese întemnițat în 1944 pentru poziția adoptată față de Partidul Crucilor cu Săgeți, și a fost eliberat după intrarea Armatei Sovietice în Ungaria. Atunci, în aprilie 1945, Mindszenty a fost primit ca un erou național, și nu doar de către catolici, ci și de către populația protestantă a țării, care i-a recunoscut meritele în lupta împotriva totalitarismului de dreapta.

Pe 16 sepmtebrie 1945, Papa Pius al XII-lea l-a numit arhiepiscop de Esztergom și lider al Bisericii Catolice maghiare, iar un an mai târziu îl promova la rangul de cardinal. La prima conferință episcopală, ținută în octombrie 1945 la Budapesta, Mindszenty a criticat public reforma agrară propusă de comuniști, precum și politica lor anticlericală.

Începând cu anul 1947, Mátyás Rákosi, liderul comuniștilor maghiari, a început să fie presat de sovietici să pună capăt disidenței din Ungaria, începând cu Biserica Catolică. Prima victimă a fost sistemul educațional al Bisericii:în aprilie 1948, guvernul propunea renaționalizarea școlilor catolice. Cardinalul Mindszenty a cerut atunci renunțarea la planul de secularizare a școlilor, fără succes însă:în iunie 1948, 6500 de școli catolice, între care 5000 erau școli primare, au fost naționalizate. A urmat apoi excluderea bisericii din sistemul de sănătate și asigurări sociale.

Prelații catolici au adoptat o poziție fermă împotriva comuniștilor atunci când au refuzat să recunoască Republică Ungară, despre care spuneau că nu este altceva decât un satelit al URSS. Cardinalul Mindszenty a justificat această poziție spunând că preoților le este imposibil să recunoască un regim ateu. Ca urmare a acestui fapt, cardinalul a fost arestat, în decembrie 1948. Cu puțin timp înaintea arestării sale, el a trimis o scrisoare în care declara că nu fusese implicat în nicio conspirație și că orice confesiune va face va fi rezultatul toturii.

Comuniștii l-au acuzat, printre altele, că plănuia să fure bijuteriile Coroanei și să-l încoroneze pe Otto de Habsburg împărat al Europei de Est

Cardinalul Mindszenty a fost acuzat și judecat pentru conspirație, trădare și spionaj în serviciul capitaliștilor occidentali. Cardinalul a fost deținut la sediul poliției secrete, pe bulevardul Andrassy, la numărul 60, unde astăzi se află Casa Terorii, un muzeu dedicat regimurilor dictatoriale din Ungaria. Mindszenty a fost bătut și torturat aproape constant timp o lună de zile, până a cedat și a acceptat să apară într-un proces-spectacol în cadrul căruia a recunoscut toate acuzațiile ce i se aduceau.

Foto:Cardinalul Mindszenty la proces

Presa și propaganda comunistă au jucat un rol important pe durata procesului, încercând să manipuleze opinia publică privind presupusele crime ale cardnalului și a reacțiunii catolice. Procesul, desfășurat între 3 și 8 februarie 1949, s-a sfârșit cu condamnarea lui Mindszenty la închisoare pe viață. Notorietatea cardinalului în Occident și în rândul lumii catolice i-a salvat atunci viața, în condițiile în care persoane cu acuzații mai puțin grave ca ale sale erau executate.

Mindszenty a fost eliberat din închisoare în timpul Revoluției Ungare din octombrie 1956. În ziua de 2 noiembrie, el apărea în fața mulțimii adunate pe străzile Budapestei, iar în ziua următoare declara la radio că este în favoarea recentei evoluții politice din Ungaria. A urmat însă invazia sovietică;conștient că va fi arestat și poate chiar executat, Cardinalul Mindszenty a cerut și a obținut azil politic la ambasada Statelor Unite din Budapesta. El va rămâne acolo timp de 15 ani, neputând părăsi teritoriul ambasadei fără riscul de a fi arestat de autoritățile comuniste.

Mindszenty, trădat de Sfântul Scaun  pentru îmbunătățirea relațiilor cu comuniștii

La începutul anilor '60, noua politică de destindere a relațiilor dintre cele două blocuri a adus și schimbarea relațiilor dintre Papalitate și sovietici. Papa Ioan al XXII-lea și Papa Paul al VI-lea au fost adepții îmbunătățirii relațiilor cu Uniunea Sovietică. Situația Cardinalului Mindszenty, perceput ca martir și erou anticomunist, punea însă în pericol noua politică a Sfântului Scaun, motiv pentru care Papa Paul al VI-lea a încercat să-l convingă pe acesta să părăsească Ungaria. Și americanii erau nemulțumiți de azilul prelungit al lui Mindszenty, deoarece acesta punea probleme relațiilor bilaterale dintre SUA și Ungaria. În cele din urmă, Mindszenty a acceptat să plece în exil și, în urma unui acord cu autoritățile ungare, i s-a permis să plece din țară.

Cardinalul s-a stabilit la Viena din cauza răcirii relațiilor cu Sfântul Scaun, care i-a recomandat să renunțe voluntar la conducerea Bisericii Ungare. Mindszenty a refuzat, dar în decembrie 1973, chiar când cardinalul se pregătea să-și publice memoriile, Papa i-a retas toate titlurile, inclusiv cel de arhiepiscop de Esztergom. Până la moartea sa, din mai 1975, Mindszenty a susținut constant că el nu a abdicat din funcția sa, ci a fost depus, și a continuat relațiile cu maghiarii aflați în exil în Occident. Cardinalul a fost înmormântat la Viena, iar rămășițele sale au fost aduse la Esztergom în 1991 de noul regim democrat ungar.

 

 

 


http://www.catholicculture.org/

http://www.terrorhaza.hu

""