Autor 5048 vizualizări


Un grup de cercetători de la Universitatea Groningen din Olanda au reușit să stabilească data exactă a prezenței vikingilor în America de Nord, după traversarea Atlanticului, datorită unor creșteri ale nivelului de radiații cosmice datate anterior și ale căror urme au fost detectate în fragmente de lemn găsite la fața locului, arată un studiu publicat în revista Nature.

Se știe de mult timp că vikingii au fost primii europeni care au debarcat în America, în jurul anului 1.000, cu mult înaintea lui Cristofor Columb, care a pus piciorul în această regiune mai la sud și aproape cinci secole mai târziu.

Singurul sit cunoscut care atestă ocupația vikingilor pe continentul nord-american rămâne L'Anse aux Meadows, un golf din extremitatea nordică a insulei Newfoundland, unde se află fundațiile a opt construcții de lemn.

Însă, datarea tradițională cu carbon-14 realizată în secolul trecut este mai mult decât imprecisă, acoperind o perioadă de peste 250 de ani. În condițiile în care toate datele indică o ocupație de scurtă durată și sporadică a regiunii, conform vestigiilor arheologice și textelor semi-legendare care istorisesc epopeile vikingilor, numite „saga”.

Echipa condusă de Michael Dee și Margot Kuitems, profesor de cronologie izotopică, respectiv arheolog la Centrul de cercetări izotopice de la Universitatea Groningen din Olanda, a depășit acest obstacol printr-o metodă originală.

Pământul este atins constant de radiații cosmice, care produc în mod continuu carbon-14 în atmosfera superioară, a explicat Margot Kuitems, conform Agerpres. Această formă de carbon intră în ciclul carbonului, care este absorbit de plante prin fotosinteză.

Un studiu japonez a identificat două astfel de evenimente care au avut loc în 775 și 993. Creșterea bruscă a nivelului de carbon-14 se regăsește în inelele de creștere ale arborilor.

Echipa lui Margot Kuitems a căutat, cu ajutorul unui spectrometru de masă, urmele evenimentului din 993 în trei eșantioane de fragmente de lemn prelevate din situl L'Anse aux Meadows. 

„Când am măsurat concentrația de carbon-14 într-o serie de inele, am constatat o creștere bruscă în cazul unuia dintre ele și am fost siguri că aceasta corespunde anului 993”, a spus Margot Kuitems. 

A fost suficient apoi să se numere inelele dintre cel care reflectă „evenimentul cosmic” și ultimul, situat în spatele scoarței, pentru a se determina data la care a fost doborât arborele. Răspunsul: anul 1.021.