Autor 5426 vizualizări


Din vremuri îndepărtate oamenii au manifestat interes pentru măsurarea timpului și de divizare a lui în ani, luni, săptămâni și zile. 

Egiptenii aveau trei anotimpuri

În Egipt, determinarea orei în timpul zilei depindea de poziția soarelui pe cer și de trebuințele stomacului. Revărsările benefice ale Nilului alungau din sufletul omului simplu, teama de foamete și moarte. Fluviul divinizat a revendicat egiptenilor dreptul de a împărți anul în trei anotimpuri: anotimpul inundației (akhit), anotimpul muncii (perit) și anotimpul recoltei (chemu). Durata unui an era de douăsprezece luni cuprinzând fiecare treizeci de zile plus cinci zile adăugate la sfârșitul anotimpului recoltei.

Modalitatea prin care egiptenii au reușit să mențină calendarul neschimbat și au prevenit întârzierea cu o zi a Anului Nou a rămas o necunoscută. O zi obișnuită pentru locuitorii Eladei începea devreme și lua sfârșit la apusul soarelui. Ei îmbinau într-un mod fericit munca cu relaxarea spiritului (jocuri, exerciții fizice, sărbători).

În schimb, grecii erau nehotărâți în alegerea unui calendar. În cetăți erau respectate mai multe sisteme de împărțire a timpului (calendarul oficial de douăsprezece luni, calendarul sărbătorilor religioase), dar singurul calendar care a întrunit unanimitatea a fost: calendarul olimpiadelor. Pentru un polis “era mai simplu ca faptele istorice să fie datate în funcție de olimpiade mai degrabă decât să fie definite în funcție de numele magistratului a cărui funcție era limitată la un an”. Sistemul întrecerilor sportive a avut o existență îndelungată din anul 776 î. Hr. până în 400 d. Hr..

Grecii, popor harnic și îndrăzneț, au perseverat și au propus o nouă împărțire a timpului. Anul era divizat în douăsprezece luni cuprinzând fiecare câte treizeci de zile, dar pentru a fi în concordanță cu ciclul Lunii, au alternat lunile de 29 și 30 de zile. Calendarul era completat periodic cu încă o lună adăugată la sfârșitul anului. Lunile purtau diferite denumiri:

Lunile calendarului grecesc

Lunile de vară:

Hekatombaion (30 de zile) – luna iulie (anul debuta cu luna solstițiului de vară)”
Metageitnion (29 de zile) – luna august
Boedromion (30 de zile) – luna septembrie

Lunile de toamnă:

Pyanopsion (30 de zile) – luna octombrie
Maimakterion (29 de zile) – luna noiembrie
Poseidon (29 de zile) – luna decembrie

Lunile de iarnă:

Camelion (30 de zile) – luna ianuarie
Anthesterion (29 de zile) – luna februarie
Elaphebolion (30 de zile) – luna martie

Lunile de primăvară:

Mounichion (29 de zile) – luna aprilie
Thargelion (30 de zile) – luna mai
Skirophorion (29 de zile) –luna iunie”

Nici romanii nu au rămas indiferenți în privința divizării timpului. Primul calendar a fost atribuit lui Romulus, întemeietorul Romei (anul era mai scurt – 10 luni).

Calendarul roman

În timpul lui Numa Pompilius (715-672 î. Hr.) anul a fost îmbogățit cu încă două luni de 29 și 30 de zile (355 de zile). Până în anul 46 î. Hr. calendarul arăta astfel: Ianuarius – 29 de zile; Februaris – 28 de zile; Martius – 31 de zile (prima lună a anului până în anul 153 î. Hr.); Aprilis – 29 de zile; Maius – 31 de zile; Iunius – 29 de zile; Quintilis – 31 de zile; Sextilis – 29 de zile; September – 29 de zile; Octomber – 31 de zile; November – 29 de zile; December – 29 de zile.

Împărțirea haotică a timpului l-a determinat pe Iulius Cezar (om politic roman) să reformeze calendarul în anul 46 î.Hr. Sarcina alcătuirii unui nou calendar i-a revenit astronomului grec Sosigene din Alexandria. Anul a fost împărțit în douăsprezece luni (365 de zile) plus o zi adăugată la fiecare patru ani (luna februarie). Calendarul iulian a intrat în vigoare la 1 ianuarie 45 î. Hr.. El va fi reformat în secolul al XVI-lea (anul iulian rămânea în urmă cu o zi odată la 128 de ani) de către Papa Grigore al XIII-lea (calendarul gregorian- stilul nou).

Cele douăsprezece luni ale anului iulian sunt: ianuarie - Ianuarius - luna lui Ianus, zeul protector al Romei; februarie - Februarius - luna curățeniei; martie - Martius - luna lui Marte, zeul războiului și al agriculturii; aprilie - Aprilie - luna când se deschid mugurii plantelor; mai - Maius - simboliza primăvara; iunie - Iunius - luna Iunonei, soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate ; iulie - Iulius - în cinstea lui Iulius Cezar; august - Augustus - în onoarea împăratului Augustus (27 i. Hr. - 14 d. Hr.); septembrie - September - (vezi calendarul anterior) - luna a șaptea; octombrie - October - luna a opta; noiembrie - November - luna a noua; decembrie - December - luna a X-a.

""