Cabaretul și homosexualitatea, interzise de naziști jpeg

Cabaretul și homosexualitatea, interzise de naziști

“Viața este un cabaret”, astfel cântă Sally Bowles, personaj principal în musicalul ‘Cabaret’, în care ni se prezintă viața de noapte din Berlinul anilor ’30. O atmosferă care va fi spulberată în curând de intruziunile naziștilor.

La începutul anului 1929, Christopher Isherwood, în vârstă de 24 de ani, coboară din tren la Berlin. A lăsat în urmă o mamă singură și niște studii de medicină neterminate. Doi ani mai devreme a debutat cu romanul “All the Conspirators” și acum a sosit la Berlin cu intenția de continua să scrie. Asa susținea el, dar adevărul era puțin diferit.

De-a lungul anilor, a studiat la Universitatea din Oxford, dar de timpuriu nutrea o pasiune despre care nu putea să vorbească și nici măcar să o trăiască în liniște. Anglia conservatoare a acelor timpuri nu avea loc pentru bărbații atrași de alți bărbați, decât poate o celulă.

Odată ajuns la Berlin, tânărul englez simțea că poate respira mai ușurat în atmosfera decadentă a orașului. Aici se afla și prietenul și poetul său W. H. Auden, sosit în Berlin mai devreme, care promisese că îl va prezenta pe Christopher, cel notabil din înalta societate, lucrătorilor germani blonzi după care tânjea.

ish jpg jpeg

Auden s-a ținut de cuvânt și l-a dus pe Christopher Isherwood în “The Cosy Corner”, un local gay ascuns bine într-o pivniță de pe Zossenerstrasse, nr. 7. În mediul acela, cu fotografii cu boxeuri sau ciclisti pe pereți și cu muncitori tineri care stăteau la masă cu halbele de bere, Christopher l-a cunoscut pe cehul Buby. De atunci au petrecut amândoi câteva nopți și zile împreună în locuinta englezului.

Adesea însă Christopher aștepta in zadar ca acesta să apară, iar când într-un final o făcea, izbucnea un scandal plin de cuvinte neplăcute. Oamenii de la “Cosy Corner” erau în floarea vârstei, șomeri și nu rareori se prostituau. Stăteau și se jucau cărți în club, așteptând să îi abordeze vreun străin bogat. Nu erau întotdeauna strict de orientare homosexuală, ci pur și simplu mai căutau o sursă de venit.

Asta și pentru că șomajul în Germania de la inceputul anilor ’30 era ridicat. La fel ca alte țări din Europa vestică, țara fusese lovită puternic de marea depresiune atunci când a avut loc crahul bursei americane, în 1929. În plus, Germania se chinuia cu povara reparațiilor consistente pe care era obligată sa le plătească în urma înfrângerii în primul război mondial. Peste 6 milioane de nemți au rămas fără loc de muncă atunci când companiile falimentau una după alta din pricina crizei economice.

Marea depresiune a zguduit și sistemul democratic. Alcătuirea unor guverne energice devenise dificilă, ceea ce mărea neîncrederea în partidele tradiționale și determina populația să-și pună speranțele în extremism. Atât Partidul Comunist, cât și cel Nazist și-au crescut numărul de membri.

Comuniștii arătau cu degetul spre capitalism ca sursă a tuturor problemelor Germaniei și propune ca model de urmat exemplul Uniunii Sovietice industrializate. Naziștii condamnau în schimb puterile din vest și comunitatea evreiască, promitând că liderul Adolf Hitler va asigura cetățenilor un viitor mai bun.

Pentru Christopher Isherwood, aventura amoroasă cu Buby nu era decât începutul unei serii de relații din ce în ce mai pasionale. Și totuși, în romanul său cel mai cunoscut, “Goodbye to Berlin”, nu relațiile acestuia reprezentau tema cea mai exploatată.

Personajul principal al romanului este în schimb fermecătoarea cântăreață de cluburi de noapte pe nume Sally Bowles. In realitate, Bowles se numea Jean Ross și locuia abia de câteva luni în aceeași casa cu Christopher Isherwood, asta până să-și vadă de drum. Dar timpul tot a fost suficient pentru ca ea să devina un model pentru eroina romanului lui Christopher, adusă la viață mai târziu de Liza Minelli în filmul multipremiat “Cabaret”, din 1972. Descrierile detaliate despre homosexualitate  erau aproape imposibil de publicat în 1932. În romanul “Goodbye to Berlin”, Isherwood povestește în schimb diverse episoade care se petrec în jurul lui Sally Bowles pentru a ajunge să menționeze și experiențe pe care le-a trăit el alături de amanții săi. Un exemplu este călătoria din Rügen pe care autorul o întreprinde alături de alți doi bărbați.

cabaret blue angel jpg jpeg

În filmul “Cabaret” acceași poveste devine cea a unui triunghi amoros în care sunt implicați doi domni și Sally, care se duce cu ei la o vilă.

Spectacolele de cabaret erau, ca și în film, o formă populară de divertisment, care îmbina elevatul cu josnicul, dar mesajele erau adesea cu tentă politica. Multi artiști criticau astfel nazismul și își exprimau viziunile în cadrul spectacolelor satirice.

Christopher Isherwood a mai avut două relații în Berlin, mai întâi cu Otto Novak, care apare în “Goodbye to Berlin”, și apoi cu marea iubire a vieții sale, Heinz Neddermeyer. Isherwood a părăsit Berlinul împreună cu acesta imediat după ce Hitler a preluat puterea în aprilie 1933. După aceea au colindat prin diverse orașe europene pentru ca Heinz să poată scăpa de efectuarea serviciului militar în Germania nazistă. În cele din urmă a fost expulzat din Luxemburg în țara maternă, unde a fost arestat și judecat atât pentru homosexualitate cât și pentru încercarea de a evita recrutarea. După un an de muncă silnică, este fortat să servească alți doi ani in armată.

În 1938, Heinz primește îndurare și se grăbește să se însoare cu o femeie pentru a evita soarta care îi pândea pe cei de orientare homosexuală, adica internarea în lagarele de concentrare.

goodbye to berlin jpg jpeg

Când Isherwood a fost obligat să se despartă de Heinz, acesta s-a mutat în SUA după o ședer în Anglia, unde și-a continuat activitatea de scriitor. El și Heinz au continuat legătura prin corespondență. Isherwood a petrecut o parte din șederea sa la Berlin în aceeași clădire unde își avea sediul Institutul pentru Studiul Sexualității, întemeiat de Magnus Hirschfeld în 1919 pentru a cerceta anumite forme de deviații de la normalitate. Aici se afla și un muzeu care trata tema ruperii normelor sexuale, loc în care tânărul din stratul superior al societății se simtea cu adevărat acasa. Despre astfel de oameni în afara normelor a scris Isherwood în “Goodbye Berlin”.

Atunci când Hitler a venit la putere, situația s-a schimbat dramatic pentru oamenii care trăiau la periferia societății burgheze. Comuniștii, evreii și homosexualii au fost supuși persecuțiilor, forțati să plece în exil sau trimiși în lagăre. Spectacolele de cabaret și alte forme de divertisment au fost supuse raziile și obligate să își înceteze activitatea.

Și institutul lui Magnus Hirschfeld a fost luat cu asalt și cărțile sale arse pe un rug în fața Casei Operei. Hirschfeld însuși a scăpat doar pentru că la acel moment se afla în Franța.

sursa:ALLT OM HISTORIA