Bosnia și Herzegovina, o țară care poartă în suflet urmele războiului

Autor 25111 vizualizări


Bosnia și Herțegovina este o țară plină de istorie și cultură, însă zdrobită de război. A fost una din cele șase republici ale Iugoslaviei socialiste, fondate după Cel de Al Doilea Război Mondial de Iosip Broz Tito. În anul 1995 şi-a câştigat independenţa, prin tratatul de pace de la Dayton, după un război sângeros, ce a durat aproximativ trei ani şi jumătate.

Este situată în  Europa de sud-est și are o populaţe de aproximativ patru milioane de locuitori (datele parţiale ale recensământului din octombrie 2013 arată o scădere la 3, 7 milioane de locuitori). 

În prezent țara este împărţită în două entităţi administrative-Federaţia Bosnia şi Hertegovina-FBiH (cca. 51% din teritoriul BiH, locuită în majoritate de bosniaci musulmani şi bosniaci-croaţi) şi Republica SRPSKA (RS, cca. 49% din teritoriul BiH, locuită în majoritate de bosniacii-sârbi).

Cele două entităţi sunt despărţite de o zonă tampon, aflată sub jurisdicţie internaţională, respectiv Districtul BRCKO. Acesta este situat în Nord-Estul Bosniei, este o unitate administrativă  sub suveranitatea BiH, nefăcând parte nici din Republica Srpska şi nici din FbiH. Cele două entităţi, separate prin linia de demarcaţie interetnică stabilită în urma Acordului de la Dayton(anexa doi), sunt organizate pe obştine-raioane (în total 109).

Conflictele  sunt latente în ultimii ani, însă poporul este sugrumat de amintirea războiului și de urmele pe care acesta le-a lăsat în mentalitățile celor trei etnii.

Tensiunile apar datorită neînțelegerilor politice, religioase și mai ales ligvistice de la nivelul celor trei diviziuni. 

 Anexa patru a  Acordului de la Dayton semnat la data de 14 decembrie 1995, este singura constituție pe care o cunoaște acest popor, mai mult sau mai puțin, dat fiind faptul că poate fi găsită numai în limba engleză. Acest lucru poate fi una dintre problemele majore ale țării și anume că populația nu-și cunoaște constituția, în consecință, drepturile pe care le are și nu se poate comporta sau reacționa ca atare.

Trei etnii constituente:bosniacii, sârbii bosniaci şi croaţii bosniaci. Alţi locuitori care aparțin altor grupuri etnice nu au statutul de „constituenţi”, pentru că un cetăţean al BiH, indiferent de etnie, este de obicei numit bosniac.

 

Diviziunea etnică în BiH (Conform datelor preliminare, estimate după recensământul desfăşurat în perioada 01-15.10.2013):

          -48% bosniaci musulmani (denumiţi boşniaci); 

           -37, 1% bosniaci sârbi (B-sârbi);

           -4.3% bosniaci croaţi (B-croaţi); 

           -0, 6 % alte naţionalităţi.

          Diviziunea lingvistică este următoarea:

           -limba bosniacă-vorbită cu precădere în Federația BiH, de către bosniaci şi care îşi are originea în limba sârbo-croată. Aceasta foloseşte alfabetul latin. 

           -limba croată – este vorbită de etnicii bosniaci-croaţi;

           -limba sârbă – este vorbită de etnicii bosniaci-sârbi, iar în Republica Srspka se foloseşte atât alfabetul latin, cât şi alfabetul chirilic

Descrierea  aparatului politic de stat arată birocraţia în organizarea pe criterii strict etnice a administraţiei centrale şi a celor din entităţi. Ca exemplu, în BiH putem regăsi nu mai puţin de 13 ministere ale educaţiei și peste 200 de miniștrii:

-Ministerul Educaţiei la nivel BiH;

-Ministerul Educaţiei la nivel FBiH;

-Ministerul Educaţiei la nivel R.SRPSKA;

-10 ministere ale Educaţiei la nivelul celor 10 cantoane ale BiH.

Podul vechi de la Mostar(Stari Most)se află pe lista patrimonioului mondial UNESCO și traversează râul Neretva.  A fost cosntruit în secolul XVI  de Mimar Hajruddin, un arhitect otoman, avănd un singur arc de 29 de m, pe o lungime de 20 de m, acesta este considerat o minune a tehnicii vremii sale.

Podul a rezistat ambelor războaie mondiale, însă în 1993 nu a rezistat celor 60 de lovituri de tun ale tancurilor forțelor croate. Zece ani mai târziu, podul a fost refăcut după aceleași tehnici folosite inițial și a devenit simbolul poporului bosnisc.