Autor 22063 vizualizări


Hybris-ul – mândria și aroganța excesivă – îi caracterizează adeseori pe militarii occidentali atunci când se confruntă cu armate din Est. S-a întâmplat în 1905, la Tsushima, când rușii s-au trezit că navele japoneze le-au scufundat întreaga flotă imperială. S-a întâmplat din nou în 1942, când avioanele japoneze Mitsubishi și piloții lor talentați i-au uimit pe americani și britanici. Apoi, în 1954, în războiul din Indochina, o armata Viet Minh formată aproape numai din țărani l-a învins pe generalul francez Henri Navarre la Dien Bien Phu.

Cea mai mare greșeală a lui Navarre a fost să subestimeze curajul, abilitățile și talentul generalului vietnamez Vo Nguyen Giap (decedat în 2013). El nu și-a putut imagina că o armată formată din țărani, abia veniți de pe plantațiile de orez și îmbrăcați în simple pelerine de ploaie, ar putea să învingă artileria și armata franceză care apărau aeriană, o garnizoană fortificată. Și totuși s-a întâmplat...

În războiul din Indochina, francezii au făcut câteva greșeli care, în final, i-au costat imperiul colonial. Plasarea unei garnizoane într-o zonă izolată în mijlocul junglei nu a fost decizie strategică tocmai strălucită. La Dien Bien Phu, francezii depindeau de suportul aerian pentru absolut orice, de la alimente la gloanțe, iar avioanele pe care le foloseau – C-47 – nu erau suficient de mari pentru a le asigura aprovizionarea și protecția în același timp. Complicând încă și mai mult lucrurile, Navarre a ales să-și plaseze pista de aterizare pentru avioane în mijlocul văii de la Dien Bien Phu. Crezând că vietnamezii nu vor reuși să-și aducă artileria antiaeriană la înălțime, Navarre a făcut o mare greșeală și s-a trezit că inamicul îi doboară avioanele chiar la aterizare.

Apoi, soldații Viet Minh au reușit să scoată din funcțiune ambele piste aeriene de la Dien Bien Phu, forțându-i pe francezi să-și parașuteze proviziile. Astfel, jumătate din provizii – inclusiv o cantitate importantă de gloanțe – a ajuns în mâinile vietnamezilor.

Când Viet Minh-ul a atacat pentru prima oara fortăreața de la Dien Bien Phu în noiembrie 1952, aceasta nu reprezenta un punct strategic important pentru francezi. Cu toate acestea, când ea era în pericol, francezii au ținut morțiș să o apere. Onoarea armatei franceze era în pericol, iar după dezastrul celui de-Al Doilea Război Mondial, francezii nu aveau de gând să apară din nou drept slabi.

„Giap nu are logistică”, au spus consilierii lui Navarre. Se înșelau:Giap s-a folosit de mii de muncitori pentru a-și urca aproape manual artileria pe dealurile din jurul fortăreței de la Dien Bien Phu. În plus, a reușit să-i păcălească pe francezi:în timp ce Giap știa exact de câtă artilerie dispune inamicul și unde e ea plasată, Navarre nici nu a știut exact câte arme aveau vietmezii.

Generalul vietnamez a înțeles vulnerabilitatea logisticii franceze. În loc să încerce să distrugă avioanele puternice ale francezilor (aparate Bearcat și B-26), a distrus numai aparatele de transport. Apoi, răpindu-le unica sursă de aprovizionare, i-a asediat pe francezi și i-a învins.

În final, generalul Henri Navarre a pierdut în fața unui comandant mai bun, pe care îl subestimase. În timp ce el își comanda oamenii dintr-un birou cu aer condiționat din Hanoi, Giap a lucrat dintr-o peșteră și s-a dovedit a fi mult mai bine pregătit decât generalul francez. 



Stephan Wilkinson, 5 worst battlefield blunders, în „Military History”, vol. 24, nr. 6, 2007