Autor 2014 vizualizări


Când, în 1533, Caterina de Medici se căsătorea cu Regele Henric al II-lea al Franței, dincolo de alianța politică ce se crea între celebra familie nobiliară italiană și Franța, momentul marca implicit un punct de cotitură în istoria dansului. Caterina aduce cu sine pe tărâm francez tradiția petrecerilor grandioase de la curțile italiene, iar în Franța, baletul cunoaște o înflorire extraordinară, ca o sămânță ce așteptase de mult timp solul fertil pentru a se dezvolta.

În 1581, sub auspiciile Caterinei, când la domnie se afla deja fiul ei, Henric al III-lea, a fost reprezentat la Paris Le Ballet Comique de la Reine (Baletul Reginei), considerat primul balet de curte notabil, o adevărată hiperproducție, așa cum am considera-o astăzi. Este important de punctat faptul că noțiunea de „comic” nu se referea la ideea de umor, ci la cea de teatru dramatic, în sensul că spectacolul urma un fir narativ logic, avea o continuitate epică.   

Creat cu prilejul unei nunți la Curte – între ducele de Joyeuse, favorit al regelui, și Marguerite de Vaudémont, sora reginei –, baletul purta semnătura coregrafiei lui Balthasar de Beaujoyeulx. Pe numele său inițial Baldassarino da Belgioioso, acesta era violonist, compozitor și coregraf de origine italiană pe care Caterina de Medici îl adusese în serviciul său.   


Spectacolul grandios combina muzică, dans, decoruri complexe, costume somptuoase și poezie și subiectul era inspirat de Odiseea lui Homer. La vremea aceea, povestea ce stătea la baza unui spectacol de balet era abia schițată; avea să mai treacă timp până la dezvoltarea unor librete mai complexe. Cu toate acestea, Le Ballet Comique de la Reine este prima creație ce poate fi considerată un precursor al spectacolului de astăzi, grație coeziunii dramatice: momentele ce se înlănțuiau erau legate coerent și personajele aveau costume adecvate.   

Reprezentaţia a fost dată de dansatori amatori, membri ai aristocraţiei. Într-o tribună aflată într-un capăt al sălii se afla familia regală, în vreme ce restul spectatorilor privea din galerii situate pe trei laturi ale încăperii. Deoarece mare parte a publicului vedea spectacolul de sus, coregrafia se baza pe crearea unor linii şi grupuri de dansatori ce formau modele elaborate pe podea. Regele și regina interveneau şi ei în spectacol – regina, de pildă, sosea triumfal pe o fântână amplasată într-un car alegoric. Se spune că peste 10.000 de invitați au asistat la Baletul Reginei și întreaga desfășurare de forțe a durat peste cinci ore, de la 10 seara la 3 dimineața! 

Acest text este un fragment din articolul „Primii pași în istoria dansului Regele Soare, monarhul-balerin” apărut în numărul 222 al revistei Historia, disponibil la orice punct de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării) în perioada 15 iulie - 14 august 2020, dar și în format digital pe paydemic.com 

 Cumpără Acum


 Cumpără Acum