Autor 9949 vizualizări


Cu două veacuri înaintea Căpitaului Cook, cartografii de la Dieppe (oraș-port în Nordul Franței) plasau steagul portughez pe o bucată de pământ numită Java-la-Grande, aflată pe hartă în locul Australiei pe care o cunoaștem astăzi. Să însemne asta că portughezii ar fi descoperit primii Australia?

In secolul al XVI-lea, un al șaselea continent apărea pe hărți, alături de Europa, Africa, Asia și cele două Americi. Acesta era cunoscut drept marele continent din Sud, Terra Australis Incognita, despre care cartografii erau convinși că trebuie să existe pentru a oferi un echilibru față de marile continente din emisfera nordică. In plus, conceptele clasice și medievale ale unui continent antipodal încurajau această teorie. După călătoria lui Magellan au început să apară informații privind confirmarea existenței acestui continent, însă abia Căpitanul Cook, în cele trei călătorii din 1768-1779, avea să fie cel care a pus cu adevărat Australia pe harta lumii. S-a arătat că „Noua Olandă”, teritoriul din sud descoperit de fapt de olandezi,  era adevăratul continent sudic, iar numele de „Australia”, propus pentru prima dată de Matthew Flinders în 1804, considerat mai potrivit decât Noua Olandă, comemorează evoluția conceptului de Terra Australis.

Există însă o istorie alternativă a descoperirii Australiei de către europeni, spusă de dovezile cartografice. Anumite hărți și atlase datând din perioada 1540-1570 arată, aproximativ în poziția continentului australian, o bucată de pământ deumită Java-la-Grande. Aceste hărți sunt opera cartografilor de la Dieppe, marele centru cartografic al Europei. Dar francezii nu fuseseră niciodată acolo ! Denumirile din acea regiune erau în principal portugheze, iar mai multe hărți realizate de Nicolas Desliens în anii 1560 plasează acest teritoriu sub steag portughez.

Aceste dovezi sunt, aparent, clare, și arată că portughezii ar fi ajuns în Australia cu mult înaintea olandezilor. Problema este că în hărțile portugheze din epocă acest teritoriu denumit Java-la-Grande nu apare. S-a sugerat că guvernul portughez ar fi dorit să păstreze secretă această mare descoperire și că dovezile acesteia ar fi fost ulterior distruse în marele cutremur de la Lisabona din 1755, și că informațiile cartografilor de la Dieppe ar fi provenit de la emigranți portughezi.

În secolul al XVI-lea, Dieppe era marele centru maritime al Franței. Potrivit istoricului Charles de la Rongier, „dacă căutați în Franța forța directoare a politicii maritime, nu mergeți la curtea lui Francisc I, ci la Dieppe”. Jean Ango, cel mai important armator de nave din Dieppe, își trimitea căpitanii în voiaje în căutarea negoțului și a comerțului, pentru a concura cu monopolul portughez. Cea mai importantă expediție finanțată de Ango a fost cea în care Jean Parmentier a traversat Oceanul Indian către Sumatra în 1529-1530. Rezultatul acestei călătorii a fost consemnat într-un atlas al lui Jean Rotz, în 1542, prima atestare documentară a teritoriului Java-la-Grande. Rotz, hidrograf cunoscut la Dieppe, a prezentat atlasului lui Henric al VIII-lea atunci când și-a oferit serviciile coroanei engleze, în 1542. Atlasul arată că până în 1540, când Rotz a realizat hărțile, Java-la-Grande era deja considerată o descoperire autentică. Ulterior, teritoriul este reprezentat în alte hărți din anii 1540-1570, iar unele atlase conțin și informații documentare privind flora, fauna și obiceiurile de acolo, dintre care multe au fost identificate ca provenind, de fapt, din zona Sumatrei.

In secolul al XVIII-lea, după descoperirea lui Cook, informațiile din hărțile de la Dieppe au cauzat mare vâlvă în Europa, contestând reușita britanică. Chiar și astăzi, nu putem spune cu siguranță dacă aceste hărți de secol XVI pot fi considerate dovezi de necontestat ale unei descoperiri portugheze, dar ele nici nu pot fi ignorate.

 

 

 

 


Sursa:Helen Wallis,  „Did the Portuguese Discover Australia?”, în History Today, vol. 38, nr. 3, 1988