Autor 49532 vizualizări


Un document pus la dispoziţia Muzeului Municipial Călăraşi de către meteorologul previzionist principal, gradul I, Dumitru Baltă arată faptul că în iarna lui 1900/1901, zăpada nu s-a topit de la 1 ianuarie până la 8 martie, iar Borcea a stat îngheţată bocnă de la 9 ianuarie până la 1 februarie, timp în care localnicii treceau cu piciorul ori cu sănille pe gheaţa care avea o grosime de aproximativ o jumătate de metru. În acea iarnă, conform documentului, a nins viscolit în două rânduri, suficient ca Bărăganul să fie înghiţit de troiene.

Raport meteo din anul 1900 Foto:Muzeul Municipal Călăraşi

Timp de trei luni, doar în perioada 2-14 februarie, pământul a mai văzut puţin razele soarelui, deoarece din ianuarie şi până în martie, ninsoarea a acoperit tot ce-a întâlnit în cale.

655 de zile de ploi torenţiale

Datele de referinţă privind starea vremii şi evoluţia fenomenelor meteorologice din România au fost realizate de specialiştii care au publicat „Anuarul Statistic al României – 1912” având ca punct de referinţă perioada de timp cuprinsă între anii 1900 – 1910.
În această perioadă de timp, în Bărăgan au fost înregistrate un număr total de 655 de zile de ploaie torenţială. Un simplu calcul matematic ar putea indica faptul că în primii zece ani ai secolului XX, în Bărăgan a plouat continuu timp de doi ani.

1909, cel mai friguros an

Potrivit aceloraşi date statistice, 1908 a fost cel mai călduros an din Bărăganul începutului de secol. Atunci a fost înregistrată temperatura maximă absolută a cărei valoare a fost de 37, 5 grade Celsius. Un an mai târziu, Bărăganul înregistrează minima absolută.


În iarna lui 1909 cea mai friguroasă zi a fost cea de 14 ianuarie, când temperatura a scăzut la – 19, 5 grade Celsius. Tot în anul 1909, Bărăganul a atins recordul la zile de îngheţ. Statistica arată că 110 din cele 365 de zile ale respectivului an au fost îngheţate.

Urgia din 1954

Iarna a lovit cu putere Călăraşiul şi în anul 1954, când stratul de zăpadă a atins la Călăraşi 173 de centimetri. Şi Bucureştiul a fost atunci troienit.De altfel, în acel an tot sudul ţării a fost înghiţit de troiene. Erau zone, unde acestea erau înalte de cinci metri.Iarna în Bărăgan

 În statisticile meteo apar, de-a lungul vremii, temperaturi record negative, când la Călăraşi s-au înregistrat minus 24, 7 grade Celsius în 1929.  La Constanţa şi Brăila s-au semnalat minus 25 de grade în 1929, la Sulina minus 25, 6 grade Celsius în 1929, la Tulcea minus 25, 4 grade Celsius în 1911, Cernavodă minus 24, 6 grade Celsius în 1954, iar la Hârşova minus 23, 6 grade Celsius în 1954.