Autor 1033 vizualizări



Experţii în viaţă marină şi în oceanografie au început să-şi pună întrebarea dacă fiinţele mobile din adâncuri nu contribuie în mod decisiv la circulaţia apelor şi experimentele cu meduze şi coloranţi au demonstrat că fiecare animal modifică mediul în funcţie de dimensiunile corporale. Se adaugă numărul sporit în cazul fiinţelor ce trăiesc în colonii.  

 Oare nu cumva aceste concluzii pot fi trecute şi în contul acţiunilor umane? Fiecare individ ce se deplasează pe sol pune în mişcare o lume microscopică şi schimbă compoziţia atmosferei la fiecare respiraţie. Se poate spune că un om este prea mic raportat la proporţiile planetei, dar omenirea a trecut de 7,7 miliarde de suflete. Grav este că acum are la îndemână maşini capabile să tulbure în mod radical straturile de aer. Avioanele nu reprezentau o problemă când erau asamblate din lemn şi pânză. Atmosfera a început să fie radical influenţată după apariţia giganţilor metalici din Al Doilea Război Mondial. Un bombardier strategic consuma prea mult combustibil pentru a fi produs de mari puteri precum Germania, Japonia, Italia şi Franţa. Numai un B-24J trebuia să primească în rezervoare 8.870l de kerosen, dar în misiunile lungi se putea ajunge la peste 13.000l.

 Un avion militar de tip MiG-31 are rezervoare interne pentru 16 t de combustibil şi poate să consume oxigenul aflat la peste 25 km altitudine. Avioanele americane de cercetare de tip A-12 consumau 31t de combustibil JP-7 pentru a trece peste barierele ridicate de sovietici în cadrul unei apărări antiaeriene ucigătoare.

 Un avion de linie este şi mai periculos, un A380 având nevoie de 310.000 l de combustibil pentru a străbate 15.000 km şi a consuma aerul de la 12 km. Un faimos Boeing 747 putea să înmagazineze numai 170.000l şi avea un plafon de zbor obişnuit de 9.000m.Cum aeronavele au motoare termice, aerul rece este supraîncălzit când revine în atmosferă pentru a asigura propulsarea aparatului de zbor. Temperaturile aerului din sistemul de evacuare sunt cuprinse în mod obişnuit între 550 şi 850 grade Celsius, dar în cazul avioanelor militare poate să se ajungă pentru perioade scurte de timp la 1.500ºC.

Arderile au drept rezultat apariţia oxizilor de azot, foarte periculoşi pentru sănătatea omului. Cum combustibilul nu poate să fie pur, tot felul de reziduuri se adună în straturile înalte ale atmosferei. Era celebră calitatea produselor chinezeşti, autorităţile de la Moscova interzicând alimentarea aeronavelor militare din uriaşul stat comunist. Turbulenţele produse de aparatele de mari dimensiuni, cu patru motoare, sunt suficiente pentru a provoca prăbuşirea unui bimotor şi autorităţile au stabilit norme stricte privind distanţele între avioane la decolare şi pe culoarele de zbor. Cele mai importante modificări erau realizate de către modelele Concorde, care ardeau 98.000l de combustibil şi la 22 km altitudine pentru a realiza viteze de 2.130 km/h.

 Oceanul aerian este zi de zi modificat fără milă şi nu trebuie să ne mirăm de consecinţele şocante ce încep să se amplifice ca forţă de distrugere. Avioanele sunt uimitoare pentru publicul larg, interesante economic şi adevărate bijuterii tehnice, dar partea negativă se manifestă indiferent de simpatiile omenirii.

""