Autor 4595 vizualizări


La 6 iunie 1944, în zorii zilei, cea mai mare „Armada” văzută vreodată în istorie (peste 5.000 de nave) a transportat trupele aliate pe coasta Franţei, deschizând un nou front în Europa celui de-Al Doilea Război Mondial. Astăzi se comemorează 70 de ani de la momentul în care trupele aliate au coborât pe plajele din Normandia şi au făcut posibil ca Europa Occidentală să nu ajungă sub cizma sovietică.

Acum în 2014, în contextul crizei din Ucraina, liderii marilor state ale lumii merg pe plajele din Normandia nu doar ca să comemoreze cei 70 de ani de la acest eveniment capital din istoria omenirii, ci să se şi înfrunte simbolic.

Ce s-a întâmplat acum 70 de ani în ziua cea mai lungă? Care au fost atuurile americanilor în faţa lui Hitler atunci? Dar şi cum vor evolua lucrurile după ce liderii lumii se vor înfrunta? 

La toate aceste întrebări şi la multe altele au răspun gen (r) Constantin Degeratu, fost Şef al Marelui Stat Major al Armatei Române şi Consilier de stat la Departamentul Securităţii Naţionale din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, istoricul militar Manuel Stănescu şi Ciprian Plăiaşu, editor coordonator Historia. Discuţia a fost moderată de Ion M. Ioniţă, redactor şef Historia.
 
Constantin Degeratu a evocat rolul generalului Dwight Eisenhower în evenimentele din 6 iunie 1944 din Normandia, dar şi al generalului german Erwin Rommel.

„Pierderile uriaşe ale Aliaţilor au fost cauzate de apărarea sofisticată pusă la punct prin eforturilor mareşalului Erwin Rommel, care fusese desemnat de Hitler în noiembrie 1943 la comanda Grupului de armate B din Franţa.”
 
„Fără implicarea totală a SUA”, susţine istoricul Manuel Stănescu, „Germania nu ar fi putut fi înfrântă. Peste 70% din trupe au fost americane”. 
 
Gen (r) Constantin Degeratu:„A fost cea mai amplă operaţiune militară în care s-au folosit planoare. Foarte mulţi militari s-au dus la moarte sigură. Atuurilor soldaţilor americani au fost motivaţia că luptă pentru o cauză dreaptă şi pregătirea foarte bună”.
 
Manuel Stănescu (foto dreapta):„Atitudinea la un moment dat în istorie este esenţială. Să luăm exemplul Polonieim care a ieşit cu cavaleria la atac împotriva blindatelor germane. Pe sacrificiul acelor eroi s-a construit Polonia de astăzi”.
 
România, Polonia şi Turcia, în prima linie a NATO în Europa
 
Gen (r) Constantin Degeratu:”Cunosc bine armata şi societatea britanică. Discutam de ce Polonia este atât de avansată, în 1995, în privinţa integrării în NATO. Polonia se bazează pe o credibilitate enormă în Occident. Polonia, România şi Turcia sunt în prima linie de apărare a NATO în Europa.Avem un parteneriat strategic cu SUA pe care ne străduim să-l onorăm. Din păcate, nu reuşim. NATO însemnă forţele fiecărui stat. O reacţie rapidă poate fi doar în spaţiul aerian. În ceea ce înseamnă apărarea unui teritoriu, este treaba fiecărui stat NATO în parte”.
 
Ion M. Ioniţă:„Mesajele pe care le dă Barack Obama nu se referă numai la evenimentele de acum 70 de ani, ci şi la atitudinea Rusiei din prezent”.

Gen (r) Constantin Degeratu (foto dreapta):„Este un mesaj clar al preşedintelui american de fermitate împotriva oricăror forţe care luptă împotriva libertăţii şi democraţiei. Putin foloseşte clişee din ideologia nazistă:ori suntem prieteni, ori duşmani”.
 
„Deja mesajul către Moscova s-a cristalizat. NATO nu este atât de slabă cât au crezut ruşii. Mesajul că acţiunea Rusiei în Ucraina este o agresiune începe să dea rezultate. E posibil ca la Kremlin să se declanşeze o criză complicată. Costurile pentru Crimeea se vor vedea în curând. Lucrurile pot scăpa chiar şi de sub controlul Moscovei. Strategia NATO trebuie regândită pe linia întâi, aşa cu a spus Barack Obama”, a mai spus Constantin Degeratu.
 

Istoricul Manuel Stănescu şi generalul  în rezervă Constantin Degeratu, în studioul Adevărul Live FOTO Dorin Constanda
Rolul României în evoluţia războiului
 
Gen (r) Constantin Degeratu:„Pentru România, debarcarea din Normandia a semnificat sfârşitul unei iluzii, care i-a forţat pe politicieni să caută o soluţie de ieşire din război. Rusia şi-a trasat influenţa asupra Estului încă din 1943, au fost negocieri foarte dure cu ţările Aliate. La 23 August s-a obţinut oricum un maxim posibil:garantarea frontierei de est. Am plătit costurile mai târziu, e limpede”.
 
Potrivit generalului, întoarcerea armelor de către România nu doar a scurtat războiul cu şase luni, dar a evitat folosirea bombei atomice în Germania, care ar fi avut soarta Japoniei.  
 
Manuel Stănescu:„După încheierea războiului, America a fost prima care a înţeles că Germania trebuie reintegrată. Nu o poţi plasa în afara Europei. SUA au făcut cele mai mari eforturi în acest sens”.
""