Autor 60744 vizualizări


Pe 22 decembrie, în jurul orei 10.00, în balconul Operei, baza revoluţionarilor timişoreni, şi-a făcut apariţia maiorul Viorel Oancea, de la U.M.01955. A fost primul şi singurul militar care a trecut de partea revoluţionarul înaite de fuga lui Nicolae Ceauşescu.

În urmă cu 25 de ani, Viorel Oancea, care atunci avea grad de maior, a scris istorie. A pornit o revoltă în micuţa unitat militară în care lucra cerând Armatei, retrasă în cazărmi pentru a pregăti ofensiva împotriva manifestanţilor, să nu tragă în populaţie. “Noi eram o unitate mică şi nu de luptă, ci de tehnică militară. Eram în jur de 200 de oameni, militari în termen, civili şi maiştri. Noi ne ocupam cu reparaţii de tehnică de luptă”, îşi începe povestea Viorel Oancea.

“În 20 decembrie, când centrul a fost ocupat de timişoreni, simţeam că nu mai poate să se menţină regimul. Toată lumea era sătulă de lipsuri şi de viaţa de atunci. Atunci, locuiam chiar în centru şi am văzut tot ce se întâmplă”, a mai spus Oancea. În 20 decembrie, când zeci de mii de oameni au declarat Timişoara “oraş liber de comunism”, unităţile militare au fost retrase în cazărmi. Se pregăteau de operaţiunea "Tunetul şi Fugerul", prin care urma să elimine Revoluţia.

"Ceream ca Armata să nu iasă în stradă să tragă"

Ceauşescu a cerut unităţilor să acţioneze ca în caz de război. “Am zis că nu e în regulă. În piaţă erau rudele, prietenii, cunoştinţele noastre. Am zis să facem şi noi ceva. Aveam sprijinul celor de la unitate, unde erau şi mulţi civili. Am decis să tragem un semnal de alarmă. Am stabilit trei puncte, iar în 21 decembrie, la 7.30, după raport, am înmânat doleanţele colonelului Damian. Ceream ca Armata să nu iasă în stradă să tragă, şi nicio altă forţă să nu o facă, şi am cerut ca Armata să treacă de partea revoluţionarilor. Am fost chemat de generalul Cârneanu, comandantul Apărării Antiaeriene Teritoriale, de care aparţineam. Nu vă pot reproduce ce mi-au auzit urechile. Am fost ameninţat cu închisoare, cu curtea marţială”, a declarat Oancea.

Acesta a transmis superiorilor că se temea pentru familia care locuieşte chiar în centrul oraşului. Sperând să îl liniştească, i-au dat drumul să meargă să îşi vadă soţia şi copii.

“În noaptea de 21 spre 22 decembrie familia a dormit pe la vecini, pentru că exista pericolul să fie atacaţi acasă. La ora 22, am luat legătura cu Batalionul de Transmisiuni, cărora le-am spus să anunţe în toată ţare ce se întâmplă în Timişoara, că manifestanţii sunt timişorenii”, a mai spus Oancea.

A strigat "Jos Ceauşescu!"

Cei din U.M. U.M.01955, care se afla pe strada Câmpina, au decis să se înarmeze şi să plece în Piaţa Operei pentru a fi alături de revoluţionari. Viorel Oancea a plănuit să intră în Operă şi să anunţe manifestanţii din piaţă că el şi unitatea sa au trecut de partea poporului. “Când au văzut că sunt îmbrăcat în haine militare, manifestanţii m-au luat pe sus. La intrare m-au controlat să nu am armament. Acolo m-am întâlnit cu Lorin Fortuna şi Claudiu Iordache. Aveam scris pe o hârtie ce să spun de la balcon. Fortuna m-a întrebat dacă pot să spun şi . Am răspuns pozitiv. Era în jurul orei 10”, rememorează Viorel Oancea.

După o jumătate de oră de stat la Operă, Oancea avea să plece spre unitate. Era însoţit de o veritabilă gardă de corp format din revoluţionari şi din unitatea militară. “Aveam în spate toată Timişoara. Le-am spus că dacă nu dau niciun semn într-o oră să intre după mine să mă salveze. Peste tot aveam garda cu mine. Vă spun că dacă cei din unitate nu ar fi fost alături de mine nu făceam nimic”, a mai povestit Viorel Oancea.

Maiorul a fost chemat de urgenţă în faţa colonelului Rotariu. În timp ce era pus să dea explicaţii, la telefon era generalul Ştefan Guşă, unul dintre cei care au fost trimişi de Ceauşescu să facă ordine la Timişoara. “Guşă era la unitatea din Piaţa Libertăţii. I-am spus că eu ca militar trebuie să apăr poporul, nu să împuşc oameni nevinovaţi. M-au dus într-un fel de arest, într-o cameră păzită. Între timp, Ceauşescu a fugit şi s-a început diversiunea cu teroriştii”, a mai declarat Viorel Oancea.

"Ceauşescu l-a împuşcat pe generalul Milea"

La 25 de ani de la Revoluţie încă nu se cunoaşte oficial cine au fost “teroriştii” care au făcut mai multe victime după 22 decembrie, atunci când în România nu mai trebuia să moară nimeni. Nimeni nu fost judecat. Viorel Oancea ştie cine sunt răspunzători de haosul care a urmat.

“Teroriştii au fost eşalonul II şi cu Securitatea, care au dorit să pună mâna pe putere. Pe 23, 24 şi 25 decembrie au creat o atmosferă cumplită, nu mai ştiai de tine de frică. Au răspândit o frică generală, nu ştiai de unde trag şi de ce. Erau grupuri de oameni ale Securităţii şi din alte structuri. Nu mai trebuia să moară nimeni. Generalul Iulian Vlad, şeful Securităţii, a a dat ordin să nu se tragă, dar anumite grupuri nu cred că l-au ascultat. Şi vorbim de câteva oraşe mari precum Timişoara, Bucureşti, Cluj şi Sibiu. În rest, în alte părţi ale României nu a fost nicio revoluţie”, a afirmat Viorel Oancea.

El ştie şi cine este responsabil de moartea generalului Vasile Milea. “Nu s-a sinucis. Personal Ceauşescu l-a împuşcat. El mai avea accese din astea de furie. A luat pistolul de la cine era în jurul lui şi l-a împuşcat pe Milea după ce acesta i-a spus că au pierdut lupta cu populaţia. De fapt Milea a fost cel care a dat ordin să se tragă, iar acum este privit ca erou şi are un bulevard care îi poartă numele în Bucureşti. La fel şi Ştefan Guşă, trimis să lichideze manifestaţiile, este considerat erou în România. Are statuie pe undeva. Este inadmisibil!”, a spus Oancea.

Şef al Poliţiei Timiş şi primar al Timişoarei

În 1990, Viorel Oancea a fost chemat să preia conducerea Poliţiei Judeţului Timiş, având în vedere că toţi foştii şefi ai miliţiei au fost arestaţi. “Am schimbat un pic imaginea Poliţiei. Toţi angajaţii erau timoraţi, nu aveau curaj să iasă din casă ziua. Le era frică. Miliţia a fost învinuită pentru masacrele din timpul Revoluţiei. Copiii lor nu mai mergeau la şcoală. Până la urmă s-a intrat în normal. A fost o perioadă foarte grea, au urmat protestele şi mitingurile anti-FSN şi anti-Iliescu. În 1991 am fost înlocuit de la Bucureşti”, a spus Oancea.

La 9 februarie 1992, Viorel Oancea este ales primar al Timişoarei (pe lista Partidului Alianţa Civică), cu 59 la sută din voturi, din primul tur. “Deja aveam o rutină în admnistraţie. Important e să ştii cum să conduci. Cred că m-am descurcat bine un mandat ca primar al Timişoarei”, a conchis Viorel Oancea.

În perioada 1997-1998 a fost secretar de stat în Ministerul de Interne, ître 2000-2004 consilier local la Primăria Timişoara, între 2004-2008 deputat, iar din 2009 până în 2012 secretar de stat în Ministerul Apărării Naţionale. Astăzi este bunic. Are un nepot la Timişoara, din partea fiului, care este ingineri IT, şi mai are doi nepoţi în Anglia, acolo unde trăieşte fiica lui, absolventă a Universităţii din Chicago.

  

 

 

Sursa:www.adevarul.ro