15 detalli despre vechile Olimpiade...

Nu se ştie exact care este originea primelor jocuri. Unul dintre mituri relateazã cã Hercule a participat la o cursã în Olympia şi a cerut ca aceastã sã se repete la fiecare patru ani.

Jocurile olimpice erau unul dintre cele douã rituri centrale din grecia Anticã. Celãlalt îl reprezentau misteriile eleusine, ceremonii de iniţiere pentru cei care se implicau în cultul Demetrei şi al Persefonei.

Statuia lui Zeus era pãstratã într-un templu din Olympia.

Olimpiada era folositã ca metodã de mãsurare a timpului. Ideea îi aparţine istoricului Ephorus. Iniţial fiecare oraş grecesc avea propria sa cronologie, ceea ce provoca multã confuzie.

Singura probã de la prima olimpiadã a fost cursa de pe stadion, o cursã de aproape 190 de metri.

Spre deosebire de poziţia de start actualã, vechii sportivi începeau competiţia stând drepţi, cu braţele strânse în jurul lor. Dacã o cursã se termina la egalitate, aceasta se relua.

Câştigãtorul primei olimpiade documentate este Coroebus din Elis, un brutar. Oraşul sãu natal mai existã şi azi, numãrând în jur de 150 de localnici.

Se presupune cã tradiţia nuditãţii atletice a început la jocurile din 720 a .Hr., fiind introdusa de spartani sau megarieni. De la practica aceasta derivã cuvântul ”gimnaziu”, ”gymnos” însemnând nud. Competiţia nud se voia un tribut adus zeilor şi un prilej de apreciere esteticã a corpului uman.

Este posibil ca unii dintre atleţi sã fi purtat ”kynodesme”, o bandã finã de piele legatã strâns în aşa fel încât sã ascundã gonadele.

În timpul jocurilor se instala pacea în toatã Grecia (”ekecheiria”). Nu se folosea pedeapsa capitalã, nu aveau loc rãzboaie. Sunt documentate totuşi încãlcãri ale pãcii de cãtre Sparta cel puţin o datã.

Celelalte trei jocuri care se succedau astfel încât fiecare an sã fie umplut erau cele Pythice, Nemeene şi Isthmice.

Âdeşi primele jocuri sunt ”internaţionale” în sensul participãrii tuturor oraşelor, doar vorbitorii de greacã se puteau întrece.

Ultima cursã adãugatã jocurilor antice a fost ”hoplitodromos”, la care competitorii trebuiau sã alerge cu echipamentul militar complet. A fost introdusã în 520 a.hr.

Iniţial jocurile durau 5 zile. Primele trei erau destinate competiţiei, în vreme ce restul erau ocupate de ritualuri şi celebrãri. În ultima zi se organiza un banchet la care se consumau 100 de boi.

Ca parte a programului de oficializare a creştinismului, Theodosius I desfiinţeazã jocurile în 393, care vor fi reluate abia în 1896 la Athena.

Sursa:listverse.com