Autor 3537 vizualizări


La 15 august 1888, Alexandru Beldiman dădea „bun de tipar“ pentru primul număr din „Adeverul“. Astăzi, „Adevărul“ este unul dintre cele mai vechi ziare din istoria presei româneşti, după ce a traversat mari evenimente istorice şi timpuri învolburate care l-au făcut să moară şi să reînvie în mai multe rânduri.

„Adevărul“ fost şi detestat, şi apreciat, a publicat şi articole ruşinoase, dar şi capodopere jurnalistice, a fost şi echilibrat, dar şi partizan. A început ca ziar antiregalist dar şi-a câştigat o reputaţie bună publicând în paginile sale texte ale unor mari scriitori români:I.L. Caragiale, Tudor Arghezi, George Coşbuc, George Călinescu, Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Mircea Eliade, George Topârceanu şi alţii.

După Revoluţia din 1989, a reapărut din ruinele ziarului „Scînteia“, oficiosul PCR, şi a fost blamat pentru articolele din timpul Mineriadei din 1990 şi pentru orientarea profesenistă. A trecut apoi prin frământări interne şi a schimbat câteva generaţii de ziarişti, pentru a ajunge, în zilele noastre, una dintre cele mai credibile surse de informaţii din România. Conform trafic.ro, 400.000 de oameni accesează zilnic site-ul adevarul.ro. Aproape 10.000 de români cumpără, de luni până vineri, ediţia tipărită a ziarului „Adevărul“.

Istoria „Adevărului“

15 august 1888– apare cotidianul „Adeverul“. Fondatorul ziarului este Alexandru Beldiman, prieten al lui Alexandru Ioan Cuza şi acerb luptător împotriva dinastiei străine. Ziarul „Adeverul“ se naşte, astfel, ca un ziar antiregalist.  Ziua de 10 mai – ziua regelui Carol I, devenită sărbătoare naţională – era prezentată în „Adeverul“ drept „zi de doliu naţional“.

Continuarea pe adevarul.ro