Autor 3103 vizualizări


1588 - S-a născut filosoful britanic Thomas Hobbes, autorul tratatului „ Leviatanul” (d. 1679).

1772 - Exploratorul olandez Jacob Roggeveen a descoperit Insula Paștelui, denumită Rapa Nui de băștinași.

Insula Paștelui, faimoasa insulă în Pacificul de Sud, este cunoscută astăzi pentru misterioasele sale statui. Izolată de civilizație (aflată la 3500 de kilometri depărtare de coasta statului Chile), civilizația din Rapa Nui (adevăratul nume al insulei) a supraviețuit tutuor vicisitudinilor cu care s-a confruntat: foamete, războaie, dezastre naturale și, nu în ultimul rând, unui fenomen larg răspândit în anii 1800 – răpirile în masă ale populației de către comercianții de sclavi din Peru. 

Statuile Moai din Insula Paștelui sunt una dintre cele mai misterioase descoperiri arheologice din toate timpurile. Aceste statui sunt principala atracție a Insulei Paștelui. Locuitorii au folosit pentru realizarea statuilor roci din vulcanul inactiv al insulei. Acestea au fost sculptate între anii 1250 -1500.

Giganticele statui „moai” de pe Insula Paştelui au „mers” – cel puţin aşa susţine o echipă de arheologi care au demonstrat cum au fost transportate misterioasele statui, folosind un model cântărind 4, 4 tone. Reuşita acestora este descrisă într-un studiu publicat în Journal of Archaeological Science.

De-a lungul Insulei Paştelui, ce măsoară 163 de kilometri pătraţi, se găsesc aproximativ 1.000 de statui misterioase, cele mai mari dintre ele căntârind 74 de tone şi măsurând 10 metri în înălţime. Multe aspecte referitoare la aceşti megaliţi sunt încă un mister, iar cea mai mare enigmă este modul în care aceste statui au fost deplasate de-a lungul kilometrilor ce despart carierele de piatră de locul în care se găsesc acum.

Arheologii au lansat ipoteza că polinezienii care s-au stabilit pe Insula Paştelui acum aproximativ 800 de ani au culcat statuile şi le-au deplasat împingându-le pe un pat de buşteni. Această idee ar susţine teoria conform căreia Rapa Nui, aşa cum sunt denumiţi locuitorii acestei insule, au devenit atât de obsedaţi de construirea statuilor încât au tăiat toate pădurile. Jared Diamond, un geograf de la Universitatea California, a folosit în cartea sa, „Collapse”, Insula Paştelui ca un exemplu de civilizaţie care consumă necumpătat resursele naturii, rezultatul fiind propriul colaps.

„Este o poveste frumoasă, însă nu este susţinută de dovezile arheologice”, afirmă Carl Lipo, un arheolog de la Universitatea California State, care susţine că misterioasele statui au „mers”, fiind înclinate într-o parte şi în cealaltă pentru a fi deplasate, aşa cum oamenii de astăzi mută un frigider.

Unele statui se găsesc pe socluri de piatră, altele sunt încă în carierele de piatră sau în forme incomplete de-a lungul drumurilor de pe insulă. Statuile incomplete, despre care Lipo spune că ar fi fost modificate odată ce ajungeau pe socluri, sunt înclinate în faţă, într-o poziţie despre care Lipo spune că nu este favorabilă transportului pe orizontală. De asemenea, statuile stricate ce se găsesc pe insulă sugerează că erau transportate în poziţie verticală. Lipo afirmă că pe drumurile dinspre cariere care treceau un deal, statuile abandonate sunt pe spate, iar în drumurile la vale, statuile abandonate sunt cu faţa în jos.

Lipo şi Terry Hunt, un arheolog de la Universitatea din Hawaii, au prezentat aceste elemente în cartea „The Statues That Walked”, ce a fost publicată anul trecut. Ulterior, un post de televiziune din SUA le-a solicitat acestora să testeze ipoteza conform căreia statuile ar fi fost transportate în poziţie verticală. 

Cei doi cercetători au construit un model la scară 1:1 cu ajutorul unei companii producătoare de nave, rezultatul fiind o statuie de beton ce cântărea aproape 5 tone şi care măsura 3 metri în înălţime.

După mai multe încercări, o echipă de 18 persoane a reuşit să deplaseze statuia cu ajutorul a trei frânghii de cânepă. Echipa au reuşit să deplaseze statuia 100 de metri în mai puţin de o oră. Lipo sugerează că un număr mic de oameni, lucrând doar câteva ore pe zi, ar fi putut să deplaseze în mod eficient statuile moai. 

1874 - La Viena, a avut premiera operetei „Liliacul”, de Johann Strauss (fiul).


1884 - S-a născut Ion Inculeț, președintele Sfatului Țării al Republicii Democratice Moldovenești (d. 1940).

1904 - La București, a fost înființat Automobil Club Regal, în prezent Automobil Club Român (ACR).

1943 - A murit actorul Tony Bulandra (n. 1881).

1951 - Ethel și Julius Rosenberg au fost condamnați la moarte pentru spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, fiind acuzați că au dezvăluit sovieticilor secrete cu privire la armele atomice.

1955 - După 50 de ani de activitate, Sir Winston Churchill s-a retras din viața politică pentru a se dedica scrisului.

1973 - La clinica chirurgicală nr. 2 din Târgu Mureș, o echipă de medici condusă de prof. dr. Ioan Pop de Popa a efectuat prima operație pe cord deschis din România.

1976 - A murit producătorul de film și aviatorul american Howard Hughes (n. 1905).

1994 - A murit cântărețul american Kurt Cobain, membru al formației Nirvana (n. 1967).