Autor 1258 vizualizări


1485 - Henry Tudor a fost încoronat rege al Angliei, sub numele de Henric al VII-lea.

1735 - S-a născut John Adams, primul vicepreședinte și al doilea președinte al Statelor Unite ale Americii (d. 1826).

1858 - S-a născut scriitorul Duiliu Zamfirescu, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române (d. 1922).

1905 - Țarul Nicolae al II-lea al Rusiei a făcut publică Proclamația din Octombrie, care a marcat începutul monarhiei constituționale în Rusia.

1938 - În New Jersey, s-a difuzat radiofonic „Războiul lumilor”, o prelucrare a romanului lui H.G. Wells de către Orson Welles, care a stârnit panică în rândurile a mii de oameni care au crezut că Statele Unite au fost invadate de marțieni.

1955 - A murit sociologul Dimitrie Gusti, membru al Academiei Române (n. 1880).

1961 - Uniunea Sovietică a detonat „Bomba țarului” în arhipelagul Novaia Zemlia.

Paranoia Războiului Rece și cursa de înarmare nebună dintre cele două superputeri, a determinat dezvoltarea de noi și noi arme nucleare din ce în ce mai puternice. Sovieticii au împins limitele testelor nucleare, detonând la 30 octombrie 1961, cea mai puternică bombă nucleară din istorie cunoscută sub numele de Bomba Ţarului. Bomba de 50 de megatone detonată de sovietici pe insula Novaia Zemlia a fost egală cu tot armamentul utilizat în cel de Al Doilea Război Mondial multiplicat de zece ori. De ce era oare necesară o armă atât de puternică?

Bomba Ţarului, cea mai puternică armă nucleară testată de om, a avut mai mult un rol propagandistic, având în vedere că ea a fost folosită doar în scop demonstrativ. Motivul dezvoltării acestei arme nucleare atât de puternice, care avea o forță de distrugere echivalentă a 50 megatone de dinamită, era de a descuraja un eventual atac nuclear din parte SUA.

Trebuie să ținem cont de faptul că la începutul anilor ’60, URSS era încă departe de paritatea nucleară cu SUA. Până la mojicul anilor’ 60, arsenalul nuclear al Statelor Unite a atins vârful dezvoltării cu cele 30000 de focoase nucleare americane. Într-un scenariu de război nuclear limitat, SUA ar fi putut câștiga datorită faptului că putea iniția mai multe contralovituri nucleare. URSS va ajunge să dețină paritatea nucleară cu SUA abia la începutul anilor’70 în schimbul unor mari sacrificii financiare care au împovărat și mai mult economia sovietică.

În consecință, pentru a explora posibilitățile unui război nuclear defensiv și ofensiv, sovieticii au trecut la organizarea de exerciții militare de amploare care au inclus și teste nucleare atmosferice. Primul test nuclear de amploare al sovieticilor, codificat cu numele Snowball (fulg de zăpadă), a fost coordonat de mareșalul Gheorghi Jukov la 14 septembrie 1954 în regiunea Orenburg. Bomba a avut o forță dublă față de cea care a explodat la Nagasaki. Sovieticii au mai reușit să mai recupereze din decalajul avut față de americani la nivel de forțe nucleare atunci când au testat cu succes prima rachetă balistică intercontinentală în august 1957(racheta R-7 Semiorca).

Dezvoltarea unui astfel de bombe nucleare atât de mari era inutilă din punct de vedere al strategiei nucleare. Bomba Ţarului a jucat în schimb un important efect psihologic în rândul Administrației americane. De altfel, imediat după încetarea Crizei Rachetelor din Cuba (1962), Hrușciov și Kennedy au semnat în 1963 un acord de interzicere a testelor nucleare atmosferice.

1971 - Accidentul ecologic de la Certej: 89 de persoane au murit și peste 70 au fost rănite, după ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara.

1990 - A fost deschis traficului Canalul Mânecii, ce leagă Marea Britanie de Europa.

1992 - Cântăreții Doina și Ion Aldea Teodorovici au murit într-un accident rutier produs în apropierea localității Coșereni, județul Ialomița.