Autor 14541 vizualizări


1497 - Bătălia de la Codrii Cosminului: Ștefan cel Mare a atacat armata poloneză condusă de regele Ioan Albert.

După ce Polonia recunoaşte în 1489 anexarea de către otomani a Chiliei şi Cetăţii Albe, relaţiile lui Ştefan cu vecinul din nord se deteriorează. În anul următor, domnul respinge cererea de ajutor militar a lui Ioan Albert, regele Poloniei, pentru ocuparea tronului Ungariei la moartea lui Matei Corvin, oferindu-l însă lui împăratului german Maximilian de Habsburg. De asemenea, în acelaşi an, ocupă regiunea frontalieră Pocuţia, subiectul unui vechi diferend cu Polonia, şi încheie alianţe antipolone cu Marele Cnezat al Moscovei şi Hanatul Crimeei. Ioan Albert a început pregătirile pentru invazia Moldovei încă din 1494, pe care o încadra într-un plan mai larg de înlăturare a dominţiei otomane în bazinul Mării Negre.

Dealtfel scopul anunţat al campaniei declanşate în august 1497 a fost cucerirea Chiliei şi Cetăţii Albe. Dar regele a schimbat drumul spre capitala Suceava, pe care a asedit-o până la 16 octombrie, cân în ajutorul lui Ştefan au sosit trupe transilvănene şi turceşti. Nerespectând armistiţiul prin care se obliga să se retragă pe drumul pe care venise, Ioan Albert a fost învins de Ştefan la 26 octombrie la Codrii Cosminului (azi în regiunea Cernăuţi, Ucraina), unde au murit numeroşi nobili polonezi.

Ca represalii, în iunie 1498, unităţi moldovene au asediat oraşele poloneze Trembowla, Buczacz, Podhajce şi Lvov. Ca urmare, Ioan Albert semnează pacea la Cracovia la 15 aprilie 1499 şi la Hîrlău la 12 iulie 1499, angajându-se să ajute pe domn împotriva duşmanilor şi nu le acorde azil acestora, în timp ce Ştefan se angaja să participe la războiul care urma să fie declanşat de Ungaria şi Polonia împotriva Porţii Otomane.

1596 - Bătălia de la Keresztes: O uriașă armată otomană, condusă personal de sultanul Mehmed al III-lea a învins forțele unite ale imperialilor și ale lui Sigismund Báthory. La scurt timp după această bătălie, Mihai Viteazul a încheiat pace cu Imperiul Otoman și a primit steagul de domnie de la Înalta Poartă, în schimbul plății tributului. 

1624 - S-a născut mitropolitul Dosoftei al Moldovei , unul dintre cei mai importanți cărturari români sin secolul al XVII-lea (d. 1693).

1673 - S-a născut Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei, scriitor și om de știință de formație enciclopedică (d. 1723).

1795 - În Franța revoluționară s-a instituit Directoratul, un regim politic în care puterea executivă era încredințată unui guvern format din cinci persoane.

1807 - S-a născut Barbu Catargiu, fost prim-ministru al Principatelor Române (d. 1862).

1860 - Universitatea din Iași a fost inaugurată în prezența domnului Alexandru Ioan Cuza.

1890 - A murit scriitorul italian Carlo Collodi, autorul romanului Pinocchio (n. 1826).


1901 - S-a născut istoricul Constantin C. Giurescu, membru al Academiei Române şi profesor la Universitatea din București (d. 1977).

1905 - A fost semnat Tratatul privind separarea Norvegiei de Suedia. Oscar al II-lea, rege al Suediei (1872-1907) și al Norvegiei (1872-1905), a renunțat la coroana Norvegiei.

1919 - S-a născut Mohammad Reza Pahlavi, ultimul șah al Iranului (d. 1980).

1944 - Bătălia din Golful Leyte, una dintre cele mai mari bătălii navale din istorie, s-a încheiat cu înfrângerea Marinei Imperiale Japoneze, în arhipelagul Filipinelor.

1952 - A murit actrița americană Hattie McDaniel, prima femeie de culoare care a câștigat un Premiu Oscar pentru rolul secundar din filmul „Pe aripile vântului” (n. 1895).

1979 - Președintele sud-coreean Park Chung-Hee a fost asasinat de către îndelungatul său colaborator Kim Jae-Kyu, șeful Serviciului Coreean de Informații.

1991 - Sicriul cu osemintele eroului necunoscut a fost din nou reinstalat în Parcul Libertății (Carol), de unde a fost mutat în anul 1957 și dus la Mărășești.

2007 - A murit fotbalistul Nicolae Dobrin (n. 1947).