Autor 12486 vizualizări


1567 - Maria, regină a Scoției, a fost forțată să abdice și a fost înlocuită de fiul ei în vârstă de un an, Iacob al VI-lea.

1783 - S-a născut generalul Simón Bolívar, conducător al unor mișcări de independență în America de Sud (d. 1830).

1802 - S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas - tatăl (d. 1870).

1864 - Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unificat instituțiile de grăniceri din Muntenia și Moldova, punând bazele instituției moderne de pază a frontierelor României.

1911 - Arheologul american Hiram Bingham a redescoperit Machu Picchu, „orașul pierdut al incașilor”.


1915 - În timp ce era ancorată într-un port pe râul Chicago, nava americană SS Eastland s-a înclinat înspre partea râului din cauza numărului prea mare de pasageri. 844 de oameni din cei 2.572 aflați la bord și-au pierdut viața.

1917 - A început Bătălia de la Mărășești, încheiată pe 6 august cu victoria armatei române comandate de generalul Eremia Grigorescu asupra trupelor germane conduse de generalul von Mackensen (6/19 august s.v.).

Succesul înregistrat de Armata II la Mărăşti a determinat Puterile Centrale să îşi revizuiască strategia. Se renunţă la ofensiva în zona Nămoloasa, iar forţele germane sunt proiectate atât în zona Oituz, cât şi în sudul Moldovei – la nord de Focşani, în punctul strategic Mărăşeşti. Prin victoria pe frontul românesc, Germania şi aliaţii săi urmăreau intrarea în Ucraina, creându-se, astfel, premisele ideale pentru câştigarea războiului în est.

În privința frontului românesc, victoria de la Mărăşti a determinat comandamentul austriac să ceară intervenţia Armatei 9 germane. Ludendorff plănuia o manevră dublu învăluitoare, pe valea Siretului şi prin pasul Oituz, în care îşi punea mari speranţe, declarându-i reprezentantului cancelarului imperial că „ocuparea României este iminentă”. Şi Mackensen se arăta optimist, salutându-şi subordonaţii, după o şedinţă operativă, cu urarea: „ne vedem peste două săptămâni, la Iaşi!”

Ofensiva în zona Nămoloasa urma să fie purtată de unităţile Armatei a 9-a germane, condusă de generalul von Eben, fost comandant pe frontul din Galiţia. În faţa ei, pe malul de nord al râului Putna se găsea Armata a IV-a rusă, condusă de generalul prinţ Ragoza. Armata I română era poziţionată în flancul drept al Armatei IV. În ajunul bătăliei, germanii dispuneau în prima linie de şapte divizii, având în faţă doar trei divizii ruseşti, pe un front aflat în permanentă transformare; practic, germanii au început ofensiva împotriva ruşilor pentru a o încheia împotriva românilor.

În dimineaţa zilei de 24 iulie (stil vechi) /6 august (stil nou), un baraj de artilerie de trei ore al Corpului I Rezervă (general Curt von Morgen) a marcat începutul ofensivei. A urmat un asalt efectuat de Diviziile 76, 12 şi o parte a diviziei 89 pe un sector de 10 kilometri între Siret şi calea ferată Focşani – Mărăşeşti, ocupat în mare parte de divizia 34 rusă. Inferiori din punct de vedere numeric şi al dotării, ruşii au abandonat repede liniile de apărare; rapoartele germane dezvăluie că, în timp ce unii au opus o „rezistenţă foarte dârză, hotărâtă”, alţii au fugit în dezordine. Bombele cu gaz asfixiant au ucis caii ce tractau artileria Diviziei 34, care a fost abandonată în totalitate.

Statul Major al Armatei I române, aflat la Tecuci, a primit cu îngrijorare vestea retragerii dezordonate a Diviziei 34. În ciuda cererilor disperate a ruşilor ca Divizia 5 infanterie română să fie trimisă în ajutor, peste râu, generalul Constantin Chistescu a ezitat, marea unitate nefiind completă. A făcut acest lucru la insistenţele Marelui Cartier General. Pentru a ajunge pe linia frontului, soldaţii români au trebuit să-şi facă loc prin mulţimile de ruşi care se retrăgeau şi în mijlocul cărora nici măcar baionetele cazacilor nu mai puteau menţine ordinea. În ciuda condiţiile haotice în care au intrat în luptă, soldaţii Diviziei 5 au reuşit să respingă atacurile germane şi să stabilizeze temporar frontul.

1923 - S-a semnat tratatul de la Lausanne, prin care se stabileau granițele moderne ale Turciei.

1929 - A intrat în vigoare pactul Briand-Kellogg, prin care mai multe state se angajau să renunțe la război ca instrument de politică externă.

1945 - În timpul desfășurării Conferinței de la Potsdam, președintele Harry Truman l-a informat pe Stalin despre producerea în SUA a bombei atomice.

1969 - Capsula Apollo 11 a amerizat în Oceanul Pacific, la 1.460 de kilometri sud-vest de insulele Hawaii, încheind prima călătorie a omului pe Lună.


Foto: NASA

1974 - Curtea Supremă de Justiție din SUA i-a cerut președintelui american Richard Nixon să predea toate documentele ținute la Casa Albă procurorului însărcinat cu anchetarea cazului Watergate.