Autor 1705 vizualizări


197 - Împăratul roman Septimius Severus, l-a învins pe uzurpatorul Clodius Albinus în bătălia de la Lugdunum.

1473 - S-a născut astronomul polonez Nicolaus Copernicus, autorul teoriei heliocentrice a Sistemului Solar (d. 1543).

1876 - S-a născut sculptorul Constantin Brâncuși (d. 1957).

Constantin Brâncuşi, geniul artei contemporane, a dăruit României ceva unic în lume, ceva ceea ce omul a căutat dintotdeauna, o scară la cer: Coloana infinitului. Infinită a fost iubirea lui Brâncuşi pentru România şi pentru artă. Pentru un timp infinit numele său se va identifica cu cel al ţării noastre. De la un copilaş bătut cu nuiele de tatăl său a ajuns unul dintre cei mai importanţi artişti ai secolului al XX-lea. A mers 2000 de kilometri pe jos, şi-a ars mâinile cu apă fierbinte, a îndurat foamea şi boala, pentru ca în final el însuşi să afirme: „Opera lui Brâncuşi nu este o expresie locală, ea este esenţa celei mai înalte expresii a purităţii universale şi va rămâne de-a lungul secolelor viitoare singurul obstacol peste care nu se va putea trece.” 

În 1902, Brâncuşi absolvă cu notă maximă Şcoala Naţională de Arte Frumoase de la Bucureşti, iar în 1903, după ce îşi încheie stagiul militar, pleacă la Paris. Pentru a face rost de bani pentru drum, Brâncuşi primeşte prima lui comanda a unui monument public, bustul generalului medic Carol Davila.

Cu rucsacul în spate, Brâncuşi pleacă la Paris. În drumul său către capitala culturii europe a secolului al XIX-lea şi al XX-lea, sculptorul poposeşte la Budapesta, Viena, München, Zürich şi Basel. În fiecare oraş el vizitează muzeele de artă, găsindu-şi în fiecare câte puţină inspiraţie.

În apropierea oraşului Lunéville, Brâncuşi este surprins de o ploaie rece, în urma căreia se alege cu o pneumonie infecţioasă. Rămâne pentru scurt timp la un spital de maici, pentru a se trata. În urma bolii nu mai are forţa necesară de a parcurge drumul pe jos, şi până la Paris ia trenul. Într-un interviu acordat în 1942, Brâncuşi îşi aminteşte cu amărăciune în glas drumul până în capitala franceză:

„N-aveam unde dormi pe vreme rea. Am întâlnit un vagabond care m-a îndrumat la o casă de adăpost pentru lucrătorii care mergeau dintr-un oraş într-altul să-şi caute de lucru. Şi acolo mi-au dat şi mie un mic ajutor, aşa că am ajuns la Basel, unde mi-am vândut restul de haine. Tot drumul acesta pe jos, prin Bavaria, Elveţia, Alsacia, l-am făcut uşor. Mergeam cântând. Ştiam că ceea ce trebuie să se întâmple, se va întâmpla.”

Primul an petrecut în Paris a fost unul de mare încercare pentru Brâncuşi:nu a putut crea, iar trecerea zilelor fără a muri de foame sau de boală era o adevărată victorie. “La Paris am dus-o greu, la început. Uneori mă ţineam de ziduri ca să nu cad. De foame. De boală. Am lucrat, pentru a-mi câştiga existenţa, ca spălător de vase în restaurante. Mă specializasem în spălatul paharelor.” Lucrurile au început să se îmbunătăţească în 1905, când ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice îi oferă o bursă de studiu, pentru a se putea înscrie la Şcoala de Belle Arte, unde va fi la clasa artistului Antonin Mercié. 

În 1906, Constatin Brâncuşi expune pentru prima dată la Société Nationale des Beaux-Arts şi la Salon d’Automne din Paris. Îi impresionează pe critici, dar el nu este satisfăcut de lucrările sale. Din 1909, Brâncuşi îşi stabileşte domiciliul şi atelierul pe strada Montparnasee. Celebra adresa, Rue de Montparnasee, 54 va devenitun adevărat loc de pelerinaj pentru toţi artiştii. 

Din 1913, Brâncuşi expune şi în Statele Unite ale Americii. Expune la Salon des Indépendants din Paris şi la Armory Show din Boston, New York şi Chicago în acelaşi timp, unde stârneşte admiraţie cu celebra sculptură Domnişoara Pogany. 

În 1937 şi 1938 vine în România pentru inaugurarea complexului de la Târgu Jiu, alcătuit din noi versiuni din oţel, mult mai mari ale operelor Coloana infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii.

1878 - A fost semnat Tratatul de pace de la San Stefano, care încheia războiul ruso-turc, recunoștea independența României, dar sacrifica Dobrogea, care era cedată Rusiei, iar aceasta își rezerva dreptul de a o schimba cu partea Basarabiei detașată la 1856.

1936 - S-a născut poetul, dramaturgul și eseistul Marin Sorescu, membru al Academiei Române (d. 1997).

1986 - Uniunea Sovietică a lansat primul element al Stației Spațiale Mir.

1997 - A murit fostul lider chinez Deng Xiaoping (n. 1904).

2016 - A murit scriitorul italian Umberto Eco, autorul romanului „Numele trandafirului” (n. 1932).

2019 - A murit creatorul de modă german Karl Lagerfeld (n. 1933)