Autor 16572 vizualizări


1516 - Franța și Spania au semnat Tratatul de la Noyon. Francisc I al Franței a recunoscut pretenția lui Carol Quintul asupra orașului Neapole, iar Carol a recunoscut pretenția lui Francisc asupra orașului Milano.

1521 - După un asediu extins, forțele conduse de conquistadorul spaniol Hernán Cortés au cucerit capitala aztecă Tenochtitlan.

1595 - Bătălia de la Călugăreni: Mihai Viteazul a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa (23 august s.n.).

Sinan-Paşa a venit cu aproape 100.000 de oameni, însă nu toţi erau soldaţi şi nu toate trupele se aflau în momentul luptei la Călugăreni. Se pare că, efectiv în luptă, au participat 30.000 – 40.000 de soldaţi.

Trupele voievodului român erau compuse din oastea cea mare a ţării, cetele boiereşti, mercenari cazaci, un contingent mic de moldoveni, precum şi unguri şi secui, trimişi de principele transilvănean. În total, cifrele se ridicau între 15-16.000 de soldaţi şi 12 tunuri.

Batălia începe cu atacul oştirii lui Mihai, care în prealabil fusese divizată în două: corpul principal (circa 10.000 de soldaţi), condus de voievod era aşezat pe malul nordic, iar rezerva condusă de Albert Kiraly poziţionată la nord. Mihai a încercat să atragă infanteria lui Sinan în mocirla Neajlovului pentru a intra în raza tunurilor sale. 

Pentru a putea să-şi angajeze toate trupele, Sinan cere ienicerilor să atace frontal pe pod, în timp ce un corp de oaste condus de Hassan Paşa a încercat o învăluire largă prin partea de vest, iar Mehmet Paşa a făcut acelaşi lucru prin est. Lovitura otomanilor a fost puternică. Românii pierd artileria şi se retrag ordonat către trupele de rezervă.

Trupele lui Mihai se regrupează şi resping efectivele lui Mehmed I Paşa şi ale lui Hassan Paşa, provocându-le pierderi considerabile şi datorită tunurilor păstrate cu trupele de rezervă. Otomanii sunt nevoiţi să se retragă însă nu o fac ordonat şi în înghesuială mulţi soldaţi turci mor înecaţi în mlaştină. În aceste condiţii Mihai execută un contraatac, reuşind să recupereze artileria şi să creeze puţină debandadă pe malul sudic al râului.

1624 - Regele Ludovic al XIII-lea al Franței l-a numit prim-ministru pe Cardinalul Richelieu.

1792 - Regele Ludovic al XVI-lea al Franței a fost formal arestat de Tribunalul Național și declarat „inamic al poporului”.

1862 - A fost înființat Ministerul Afacerilor Străine al României.

1863 - A murit pictorul francez Eugène Delacroix (n. 1798).

1899 - S-a născut regizorul britanic Alfred Hitchcock (d. 1980).

1905 - Norvegienii au votat aproape în unanimitate pentru independența țării. Doar 184 de norvegieni au votat la referendum în favoarea Uniunii personale dintre Suedia și Norvegia.

1910 - A murit infirmiera britanică Florence Nightingale (n. 1820). 

1917 - Biologul și chimistul german Eduard Buchner, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în 1907, a murit la Focșani, după ce a fost rănit în Bătălia de la Mărășești (n. 1860).

1926 - S-a născut Fidel Castro, al 15-lea președinte al Cubei (d. 2016). 

1937 - A început Bătălia de la Shanghai, în timpul celui de-al Doilea Război Chino-Japonez, încheiată cu capturarea orașului de către japonezi.

1946 - A murit scriitorul englez Herbert George (H.G.) Wells, celebru pentru cărţile sale de ficţiune precum Maşina timpului, Războiul lumilor, Omul invizibil, Primii oameni în Lună şi Insula Doctorului Moreau (n. 1866). 

1961 - În noaptea de 12 spre 13 august a început ridicarea Zidului Berlinului, care a separat germanii din est de berlinezii din vest până la 9 noiembrie 1989.