Autor 4263 vizualizări


Întinse pe o durată de timp îndelungată, relaţiile dintre greci şi români au avut şi un capitol mai puțin cercetat de istorici:domniile fanariote din Ţara Românească şi Moldova.

Episodul domniilor fanariote a debutat în anul 1711, prin domnia lui Nicolae Mavrocordat în Moldova, iar în anul 1716, prin numirea aceluiaşi domnitor în Ţara Românească. Vreme de peste 100 de ani, domnitorii celor două Principate au provenit din familii greceşti originare din cartierul Fanar al Constinopolului.

Prin noul sistem al domniilor fanariote, Poarta a adus o însemnată ştirbire a autonomiei interne a Principatelor. În ciuda a numeroase reglementări ale regimului turco-fanariot impuse Porţii de tratatele internaţionale pe care le-a semnat, mai ales în cursul celei de a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea, precum şi a hatişerifurilor şi firmanelor de privilegii acordate acestora, situaţia lor politică şi economică a continuat să se agraveze.

Cât de răi au fost fanarioţii în istoria noastră? La această întrebare, dar şi la multe altele au răspuns istoricul Alin Ciupală, profesor al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, şi Andreea Ştefan, istoric MNIR, într-o ediţie specială a dezbaterilor „Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă.