Urna cu inima ultimului împărat austro ungar a fost adusă în Ungaria jpeg

Urna cu inima ultimului împărat austro-ungar a fost adusă în Ungaria

📁 Biografii
Autor: Redacția
🗓️ 17 iulie 2011

Urna cu inima lui Otto von Habsburg, fiul cel mare al ultimului împărat al imperiului austro-ungar, care a încetat din viață, la 4 iulie, a fost depusă duminică, la o abaţie benedictină din vestul Ungariei. Acesta este ultimul moment al ceremoniei funerare, care a început de sâmbătă, la Viena. Moştenitor al coroanei imperiale, pe care însă un a purtat-o niciodată, Otto a fost şi ultimul rege (neincoronat) al Ungaria, potrivit reglemetărilor pe baza cărora a fost reformat Imperiul Habsburgic în 1867, care devenea astfel monarhia duală a Austro-Ungariei.

Aproximativ 10.000 de austrieci și turiști străini au asistat, sâmbătă, în capitala Austriei, la funeraliile lui Otto von Habsburg. Trupul neînsuflețit al moștenitorului ultimului împărat al imperiului austro-ungar a fost depus în cripta imperială de la Biserica Capucinilor din Viena, după o ceremonie fastuoasă, începută în catedrala Sfântul Ştefan. Conform tradiției dinastice și la dorința lui Otto von Habsburg, inima sa a fost depusă duminică în Ungaria.

La ceremoniile au fost prezenți, pe lângă familia lui Otto de Habsburg, alţi membri ai casei de Habsburg, reprezentanți ai altor case regale din Europa, demnitari străini.  Alături de Mihai, fostul Rege al României, au mai fost prezenți regele Suediei, Carl al XVI-lea Gustaf,   fostul rege al Bulgariei, Simeon de Saxa-Coburg-Gotha, prinţesa Astrid a Belgiei şi Cristina, infanta Spaniei.

21 de salve de tun

După slujba de la Sfântul Ştefan, sicriul, drapat în culorile galben-negru ale monarhiei, a fost condus pe ultimul drum de un cortegiu funerar, al cărui traseu a trecut prin curtea interioară a palatului Hofburg (fosta reşedinţă a Habsburgilor începând din secolul al XIII-lea), spre Heldenplatz (Piaţa Eroilor), unde au fost trase 21 de salve de tun.Otto von Habsburg a murit la 4 iulie, în locuinţa sa din Pöcking, Bavaria, unde se stabilise în anii 1950, după un exil început în 1919, după destrămarea imperiului austro-ungar. A fost scriitor, om politic, membru al Parlamentului European timp de 20 de ani, din partea formaţiunii bavareze Uniunea Creştin-Socială, şi un promotor activ al ideii de unitate europeană.