Autor 1385 vizualizări


Arheologii din Timişoara, Cluj şi Iaşi au întrerupt lucrările de descărcare a ultimului sit descoperit în drumul constructorilor autostrăzii Arad-Timişoara. Motivul este simplu. Lucrările la autostradă au fost oprite şi, astfel, s-au oprit şi finanţările pentru munca arheologilor.

Lucrările derulate pe al şaptelea sit, dintre cele 14 descoperite în zona în care se lucrează la autostrada din Vest, au fost suspendate aproape de final. Timpul de care arheologii mai aveau nevoie pentru a reuşi să descopere toate bucăţile de istorie de acolo nu depăşea trei săptămâni.

În cazul în care arheologii încearcă extragerea obiectelor descoperite în sit, acum după ce lucrările au fost oprite, aceştia riscă dosar penal. Astfel, până la reluarea lucrărilor la autostradă şi până când finanţările vor fi reluate, istoria de mii de ani a Banatului va rămâne blocată în şantierul de pe autostrada Arad-Timişoara.


Cu toate acestea, obiectele din epoca bronzului, din perioada dacică, din perioada romană târzie, sau chiar din Evul Mediu peste care au dat muzeografii vor rămâne exact unde au fost descoperite. „Este una dintre cele mai importante cercetări atât din punct de vedere ştiinţific cât şi din punctul de vedere al obiectelor recuperate care vor constitui obiecte de referinţă în viitoarele expoziţii de la Muzeul Banatului. Eram disperaţi să salvăm complexele distruse, dar pentru asta e nevoie de foarte multe", a spus dr. Alexandru Szentmiklosi, şeful secţiei de arheologie din cadrul Muzeului Banatului.

Cum i-a convins Berceanu pe constructori să nu oprească lucrările la autostrada Vestului: i-a făcut din vorbe

Străinii care construiesc autostrada Vestului au oprit lucrările. În birourile de la minister încă se aud buldozerele


CLICK PE POZĂ PENTRU GALERIE FOTO

Ce mai stă ascuns sub şantierul autostrăzii

Autostrada Arad-Timişoara este mană cerească pentru arheologii, muzeografii şi istoricii români. Aceştia profită când pot de amploarea lucărilor de la viitoarea autostradă pentru a face noi descoperiri istorice. În ultimele luni, s-au descoperit peste 200 de locuinţe, şanţuri de fortificaţie, cimitire şi numeroase obiecte.

"Sunt situri care datează din Epoca Bronzului-ultima jumătate a Mileniului înainte de Christos, aşezări din prima vârstă a fierului (600 înainte de Christos), aşezări Sarmatice din secolul III. Toate acestea aduc dovezi noi despre epoca bronzului şi epoca fierului din Banat", a declarat Florin Draşovan, coordonatorul lucrărilor.

Sunt şapte situri pe tronsonul Arad-Timişoara unde lucrează 20 de arheologi de la muzeele din Timişoara, Arad, Reşiţa, Mangalia şi Cluj. „Una din cele mai fascinante descoperiri este valul roman, o construcţie megalitică care se întindea din zona Vârşeţ până la Budapesta. Acesta a fost graniţa imperiului", a mai spus Draşovan.

Au descoperit mormânte de iliri

Arheologii care lucrează în apropiere de Giarmata au descoperi şi un mormânt ilir, din secolul VI înainte de Christos. Aceştia au scos la iveală o cană mortuară în care se îngropa cenuşa defuncţilor care erau arşi. „Profităm din plin de o astfel de circumstanţă, autostrada este cea mai mare lucrare din Banat, iar descărcarea este uriaşă. Este o foarte bună oportunitate pentru noi. Altfel nu ar fi fost posibile săpături pe o astfel de suprafaţă enormă", a afirmat Dan Leopold Ciobotaru, directorul Muzeului Banatul.

Arheologii sunt ajutaţi de peste 20 de studenţi la facultăţile de istorie din Timişoara, Arad, Alba-Iulia şi Cluj. Cu toţii au semnat contracte cu firma care se ocupă de construirea autostrăzii. „Totul se desfăşuară într-un cadru legal. Din cele şapte situri la care se lucrează acum, patru aparţin celor de la Arad şi trei de Timişoara", a mai spus Ciobotaru.

Brăţări de argint, mărgele, ceramică şi arme 

Printre obiectele descoperite se află brăţări de argint, mărgele de sticlă, piese de armament, cuţitaşe, ceramice, unele de os, fier şi podoabe. O parte din obiecte au fost transportate la Muzeul Banatului, iar o altă parte au ajuns la Arad.

Ungurii ne umilesc
În ceea priveşte continuarea autostrăzii, românii ar putea lua exemplu de la vecinii maghiari care de la vorbă au trecut şi la faptă. Reţeau de autostrăzi este extinsă în Ungaria până la graniţa cu România. Proiectele lor au însemnat şi realizarea unor filme scurte în care este prezentat traseul autostrăzii spre localitatea Mako, situată la trei kilometri de graniţa cu România.

Urmăreşte mai jos video cu proiectul autostrăzii Szeged-Mako.