Autor 5453 vizualizări


Tudor Arghezi s-a aflat pe lista celor 90 de scriitori propuşi pentru premiul Nobel în literatură, în anul 1956. O dovedeşte un document publicat de Academia Suedeză, care face publice listele nominalizaţilor după 50 de ani, în luna ianuarie a fiecărui an. Arghezi a fost nominalizat la Nobel cu doi ani înainte de moartea sa, atunci când avea vârsta de 85 de ani şi deja era considerat în România drept „poet naţional”.

Însă propunerea nu a venit din partea României, aşa cum era de aşteptat, ci din Italia, din partea unui profesor de literatură română de la Universitatea din Roma, pe numele său Angelo Monteverdi. Ca un fapt divers, acesta din urmă a decedat cu trei zile înaintea lui Arghezi, pe 11 iulie 1967.

Pe lista celor 90 de nominalizaţi pentru Premiul Nobel în 1965 se numără nume importante ale literaturii universale, conform listei publicate de Academia Suedeză. Printre acestea, Louis Aragon, Miguel Angel Asturias, Samuel Beckett, Jorge Luis Borges, Friedrich Durrenmatt, Andre Malraux, Vladimir Nabokov, Pablo Neruda, Ezra Pound, Georges Simenon, Michail Şolochov. Acesta din urmă avea să primească şi premiul în anul respectiv. Lista a fost întocmită de Uno Willers, secretarul de atunci al Comitetului Nobel, şi redată în ordine alfabetică. Tudor Arghezi se află, astfel, pe poziţia a şaptea.

Cum ajungi să fii înscris la Nobel  

Dezbaterea cu tema „De ce nu avem şi noi un Nobel pentru literatură” a fost lansată în 2006, cand Kjell Espmark, fostul preşedinte al Comitetului Nobel pentru Literatura, a declarat în cadrul unei conferinţe că ţara noastră a ratat zeci de ani şansa aceasta pentru că nu au fost trimise propuneri. „Orice profesor de limba română poate trimite un nume de scriitor, de ce n-a făcut-o nimeni?”, a întrebat atunci Espmark.   În fiecare an Academia Suedeză trimite cereri de nominalizare a candidaţilor pentru Premiul Nobel în Literatură. Membrii Academiei, membri ai academiilor şi societăţilor literare, profesori de literatură şi limbă, foşti laureaţi pentru literatură ai Premiului şi preşedinţi de organizaţii ale scriitorilor au permisiunea de a nominaliza un candidat. Însă nu sunt posibile auto-nominalizările. Mii de cereri sunt trimise anual, iar doar cincizeci de propuneri sunt admise. Acestea trebuie admise la Academie până la data de 1 februarie, după care sunt examinate de către Comitetul Nobel. Până în luna aprilie, Academia îngustează cercul la aproximativ douăzeci de candidaţi şi până la ivirea verii lista se reduce la cinci nume. În luna octombrie a anului, membrii Academiei votează, iar candidatul care primeşte mai mult decât jumătate din numărul voturilor este numit Laureatul Nobel pentru Literatură.

Continuarea articolului pe:Adevărul.ro