Autor 2766 vizualizări


În urmă cu 3000 de ani, în zona Pacificului de Sud, tatuajele se făceau cu ajutorul uneltelor din sticlă vulcanică. Descoperirea acestor unelte ascuțite ar putea oferi informații despre arta tatuajului în antichitate în lipsa unor rămășițer umane care să prezinte urme de cerneală.

Un caz unic în acest sens este cel al unei mumii vechi de 5000 de ani, descoperite în Alpi. Însă astfel de rămășițe umane perfect conservate sunt foarte rare, astfel încât specialiștilor le este greu să culeagă informații despre vechea artă a tatuajelor. Am putea afla mai multe prin descoperirea uneltelor preistorice folosite de civilizațiile vechi. Până recent, arheologii au descoperit doar foarte puține astfel de instrumente, deoarece acestea se fabricau, de regulă, din materiale perisabile. 

O echipă de cercetare din Australia a investigat arta tatuajelor în zona Pacificului, unde și astăzi aceasta este o practică culturală foarte răspândită. Cuvântul în sine, „tatuaj”, provine din „tatau”, un cuvânt polinezian. 

Pentru a crea un tatuaj, pielea trebuie străpunsă cu un instrument ascuțit, iar pigmentul să pătrundă sub piele, astfel încât să se păstreze și după vindecarea rănii. În 2015, cercetătorii au făcut 26 de experimente de tatuare, pe piele de porc, folosind pigmenți din cărbune și vopsea naturală din ocru și unelte din obsidian identice cu artefacte antice descoperite în Nanggu.

Comparând artefactele originale cu cele folosite în experimente, au observat că ambele seturi de unelte prezentau aceleași semne de uzură, precum ciobiri microscopice sau rotunjirea și tocirea marginilor. 

„Cercetarea demonstrează vechimea și importanța decorării trupului uman cu tatuaje ca tradiție culturală în rândul celor mai timpurii populații din Oceania”, au declarat specialiștii.

Inițial, cercetătorii au crezut că artefactele descoperite de ei erau unelte folosite la fabricarea pânzelor din piei de animale, cu toate că în zona tropicală există puține specii de animale mari care erau vânate pentru piele. 

Aceste descoperiri i-ar putea ajuta pe specialiști să afle mai multe despre cum erau folosite uneltele din obsidian în alte părți ale lumii. Spre exemplu, în America Centrală, știm deja că obsidianul era folosit în ritualurile de lăsare de sânge, și n-ar fi exclus ca și tatuajele să fi fost realizate prin mijloace similare ca în zona Pacificului.