Statele Unite au bombardat o bază aeriană din Siria  Rachetele Tomahawk sunt dificil de detectat şi foarte precise jpeg

Statele Unite au bombardat o bază aeriană din Siria. Rachetele Tomahawk sunt dificil de detectat şi foarte precise

📁 Istorie recentă
Autor: Redacția
🗓️ 7 aprilie 2017

Armata americană a lansat peste 50 de rachete de croazieră Tomahawk având ca singură ţintă Ash Sha'irat în provincia Homs, din vestul Siriei, au declarat oficialii militari pentru postul NBC.  Conform informaţiilor furnizate de Pentagon, de la această bază ar fi decolat avionul armatei siriene suspectat că ar fi condus atacul cu arme chimice de marţi, ce a făcut peste 100 de morţi. 

Cu doar câteva ore înaintea acestor acţiuni militare, reprezentantul Rusiei la Naţiunile Unite ar fi avertizat Statele Unice cu privire la „consecinţe grave” în cazul unor acţiuni militare în Siria. 

Deşi Donald Trump a criticat în timpul campaniei electorale angajamentele militare ale Statelor Unite pe glob, surse din administraţia Trump au declarat pentru CNN că acesta din urmă „a fost mişcat de imaginile cu copiii morţi în urma atacului de marţi, şi că aceste imagini l-au determinat să acţioneze”. 

Conform celor de la CNN preşedintele Trump nu l-a informat în prealabil pe Vladimir Putin cu privire la aceste lovituri militare, dar ar fi obţinut sprijinul unor alte ţări pentru aceste acţiuni. Putătorul de cuvânt al Pentagonului a afirmat că forţele ruse au fost informate cu privire la aceste lovituri militare pentru „a minimaliza riscurile ca personal rus să fie prezent în acea bază”. 

Secretarul de Stat Rex Tillerson, care urmează să viziteze Moscova săptămâna viitoare, a declarat că Rusia nu a respectat acordul încheiar în 2013 cu privire la dezarmarea regimului Assad de stocuri de arme chimice. Tillerson a afirmat că Moscova a fost „fie complice fie incompetentă” în ceea ce priveşte respectarea acestui acord. 

Clipboard01 jpg jpeg

La finalul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, care dezbătea de două zile o rezoluţie de condamnare a atacului, ambasadorul rus Vladimir Safronkov a avertizat împotriva unor „consecinţe“ în cazul unei intervenţii militare americane. 

  În vara lui 2013, predecesorul lui Donald Trump, Barack Obama, a renunţat să atace regimul sirian după un atac cu armament chimic în apropiere de Damasc care s-a soldat cu peste 1.400 de morţi. La acea vreme, magnatul în domeniul imobiliar Donald Trump l-a îndemnat, pe Twitter, pe Obama să nu intervină în Siria. Joi, Rex Tillerson a pledat, de asemenea, pentru plecarea preşedintelui sirian de la putere, după ce a spus exact pe dos în urmă cu o săptămână. 

  De acum, în ochii şefului diplomaţiei americane, „rolul lui al-Assad în viitor este nesigur, iar având în vedere faptele pe care le-a comis pare să nu mai aibă vreun rol în guvernarea poporului sirian”. 

  Joia trecută, el şi ambasadoarea americană la ONU Nikki Haley au părut să accepte o rămânere la putere a şefului statului sirian, după care au ridicat tonul săptămâna aceasta. 

  Fostul secretar de Stat democrat Hillary Clinton, care a militat pentru o abordare mai în forţă a administraţiei lui Barack Obama împotriva regimului de la Damasc, s-a declarat în favoarea unor atacuri aeriene care să ”distrugă” baze aeriene siriene. 

  Perceput ca un izolaţionist şi ostil intervenţionismului Americii în Orientul Mijlociu, Trump a recunoscut miercuri că atacul chimic a avut un ”impact enorm” asupra sa şi că ”atitudinea (sa) faţă de Siria şi (al-)Assad s-a schimbat clar”. 

  Indignarea internaţională a crescut după difuzarea unor imagini cu copii cuprinşi convulsii şi cu masca de oxigen pe faţă, cu persoane zăcând pe străzi cuprinse de spasme şi cu spumă la gură. Caracterul chimic al atacului pare astfel să se precizeze, chiar dacă circumstanţele rămân controversate. 

 În Turcia, unde numeroşi răniţi au fost evacuaţi, primele analize ”efectuate pe baza unor elemente prelevate de la pacienţi sugerează că au fost expuşi unui agent chimic”, potrivit Ministerului Sănătăţii. Medici şi ONG-uri ca Médecins sans frontières (MSF) au evocat, de asemenea, utilizarea unor ”agenţi neurotoxici”, şi anume gaz sarin.

Despre rachetele Tomahawk 

Rachetele de croazieră Tomahawk fac parte din arsenalul aliaţilor de 30 de ani.

  O rachetă Tomahawk BGM - 109 cântăreşte 1,5 tone şi costă între 600.000 şi 1,2 milioane dolari. Sunt lansate de pe nave militare şi submarine şi pot atinge cu precizie ţinte la distanţe de până la 2500 de km. 

image

  Rachetele Tomahawk sunt dificil de detectat de radar, deoarece au o secţiune mică şi zboară la joasă înălţime. După lansare, motorul rachetei alimentat cu combustibil solid accelerează, până când un motor turbofan preia zborul care ajunge la 880 de kilometri pe oră. 

  Rachetele au fost introduse de Pentagon în 1986 şi au jucat un rol crucial în operaţiunea Furtună în Deşert, unde au fost lansate peste 300, conform companiei Raytheon Company, cea care le fabrică. De asemenea, aceste rachete de croazieră au fost folosite şi în Bosnia, Afghanistan şi Irak. 

Cum răspunde Rusia la atacul american asupra bazei siriene

Moscova a suspendat acordul cu Washingtonul privind prevenirea incidentelor aeriene, informează vineri AFP. Totodată, Rusia a solicitat o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU, iar Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului rus) se va adresa astăzi cu un apel către Europa.

Statele Unite şi Rusia au semnat în octombrie 2015 un memorandum pentru a evita eventuale incidente între avioanele de luptă ale celor două ţări în spaţiul aerian al Siriei. Documentul includea reguli specifice ce trebuiau urmate de echipajele de zbor în Siria. În plus, memorandumul prevedea stabilirea unor linii de comunicaţie între comandamentele din regiune ale celor două ţări. 

  Acordul conţinea un număr mare de reglementări şi de restricţii vizând evitarea incidentelor între avioanele militare ruse şi americane care efectuează operaţiuni diferite în Siria, împotriva grupării Stat Islamic.  

  Rusia va solicita o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate ONU după atacul Statelor Unite asupra unei baze din Siria, Moscova avertizând că este vorba de o "agresiune" împotriva unui stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite. 

  "În primul rând, Rusia va solicita o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate ONU. Acest atac poate fi considerat un act de agresiune comis de Statele Unite asupra unui stat membru ONU", a declarat Victor Ozerov, preşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus. 

  Comisia pentru Apărare a Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, a avertizat că operaţiunea americană ar putea conduce la deteriorarea relaţiilor dintre Statele Unite şi Rusia şi la extinderea conflictelor în Orientul Mijlociu. 

Înaintea atacului, diplomaţi ruşi au avertizat Statele Unite împotriva unei astfel de acţiuni „dubioase şi tragice” şi că Washingtonul va trebui să îşi asume întreaga responsabilitate pentru „consecinţele negative” ale acestei acţiuni. 

Anterior, Consiliul de Securitate ONU a amânat votarea unei rezoluţii de condamnare a atacului regimului de la Damasc, al preşedintelui Bashar-al Assad, asupra unei localităţi din nordul Siriei, în care se suspectează că au fost folosite arme chimice. Atacul din 4 aprilie a ucis peste 86 de oameni. Guvernul de la Damasc a negat orice responsabilitate. 

Rezoluţia a fost propusă de Statele Unite, Marea Britanie şi Franta. Rusia a afirmat că textul ei este „inacceptabil” şi a propus o altă variantă. Cei zece membri aleşi ai Consiliului – care este format din reprezentanţii a 15 state - au propus o variantă de compromis, apropiată însă de cea occidentală. Pentru a fi votată rezolutia are nevoie de votul a nouă membri din cei 15 ai Consiliului de Securitate ONU, dar oricărei rezoluţii i se poate opune veto-ul celor cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate – adică Statele Unite, Rusia,China, Marea Britanie şi Franţa.