Seiful Guvernatorului Legiunii a XIII a de la Apulum, descoperit după 1 700 de ani jpeg

Seiful Guvernatorului Legiunii a XIII-a de la Apulum, descoperit după 1.700 de ani

📁 Roma, măreţia şi declinul său
Autor: Nicu Neag
🗓️ 24 noiembrie 2011

Încăperea subterană de formă dreptunghiulară adăpostea atât salariile militarilor romani care au staţionat în castrul de la apulum, cât şi steagurile cu însemnele Legiunii a XIII Gemina.

Camera de tezaur, aşa numita aedes, a ieşit la iveală pe şantierul arheologic din zona fostului Parc Custozza din Alba Iulia. Specialiştii susţin că au găsit aici suficiente dovezi care atestă că aici a fost, acum aproape 2.000 de ani, Palatul Guvernatorului Legiunii a XIII Gemina.

Arheologii de la Muzeul Naţional al Unirii au descoperit în spatele Palatului Principia, pe latura de vest, o încăpere  subterană de formă dreptunghiulară, carfe are o lungime de aproximativ 3 metri şi o lăţime de 1, 5 metri.

Încăperea scundea tezaurul şi simbolurile de luptă ale Legiunii

Specialiştii în arheologie romană susţin că încăperea cu rol de cameră de tezaur ar fi ascuns în urmă cu aproape două milenii, tezaurul Legiunii, piesele de podoabă care erau folosite la ceremoniile publice, dar şi salariile soldaţilor romani şi chiar stauia împăratului de la Roma. Camera adăpostea şi stindardele fiecărei unităţi a Legiunii, care aveau forma unor prapori, pe care erau reproduse simbolurile de luptă. Militarii primeau o parte din soldă lunar, o alta anual, iar cea mai mare parte la lăsarea la vatră, după 25-30 de ani de serviciu militar.

image

Click pe imagini pentru FOTOGALERIE

„Este o descoperire arheologică spectaculoasă, care ne confirmă încă o dată că aici a fost Palatul Principia. Noi propuneam ca încăperea să fie conservată la faţa locului. Noi vom asigura suportul ştiinţific pentru proiectul de conservare care va fi întocmit de Primăria Alba Iulia şi trimis spre avizare Ministerului Culturii“, a explicat arheologul Constantin, care este şi dioorector adjunct al Muzeului Unirii.

Deocamdată, arheologii nu au „deschis“ încăperea să vadă dacă există mărturii ale bogăţiei pe care a adăpostit-o în urmă cu 1.700 de ani. Însemnările istoricilor arată că trupele care compuneau o legiune aveau obiceiul de a lua la plecare tot ce era de valoare, de la statuia împăratuluide la Roma  la stindardele de luptă.

Camera care ţinea locul unui seif a fost  construită din blocuri mari de piatră fasonată, material care au permis conservarea sa în bune condiţii. Dacă proiectul de a primi undă verde, trebuie găsite şi sursele de finanţare pentru conservarea la faţa locului a descoperirilor de până acum. În imediata apropiere a ieşit la iveală o locuinţă încălzită prin pardiseală, dar şi o inscripţie pe o lespede de piatră care  aminteşte de un episod politic sângeros desfăşurat acum mai bine de 1800 de ani în Roma antică.În text  apare şters numele coîmpăratului Geta (Publius Septimius Geta), tocmai fratele împăratului Caracalla (Marcus Aurelius Antoninus). Cei doi, fii împăratului Septimius Severus, au fost asociaţi la domnie după moartea tatălui lor, survenită în 211 d.Hr. Este anul în care Caracalla îl ucide pe Geta şi porunceşte ca fratele său să fie şters din istorie.

Săpăturile arheologice de control începute în urmă cu trei luni confirmă previziunile cercetătorilor, că  aici se „ascunde “ Palatul în care a locuit comandantul Legiunii a XIII-a  Gemina.  Cercetătorii au stabilit că zona fostului parc era punctul de întâlnire a celor două drumuri romane principale care traversau castrul militar de la Apulum, ridicat în jurul anului 125 d. Hr, pe vremea împăratului Hadrian.