Autor 1723 vizualizări


Situl arheologic de la Bozanta Mica este cunoscut inca de la inceputul anilor ‘90, cand, printr-o cercetare de suprafata, realizata in anul 1992 de fostul arheolog din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare, dr. Ioan Stanciu, acesta a descoperit in localitatea Bozanta Mica punctul Grind (com. Recea, jud. Maramures), un sit arheologic important, realtează Gazeta de Maramureş

Prima cercetare arheologica s-a desfasurat in luna august a anului 2009 si a fost realizata de muzeul baimarean in colaborare cu Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj. In acest an, campania de cercetare arheologica a avut loc intre 4 august – 23 septembrie. Echipa a fost compusa din dr. Ioan Stanciu (cercetator de la Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj-Napoca), Dan Pop (seful Sectiei de Arheologie de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare), Marius Ardeleanu (asistent de cercetare stiintifica), muzeografii Raul Cardos si Bogdan Bobina, Zamfir Somcutean (conservator) si Dorian Ghiman (restaurator)-toti cinci de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare.
Anul acesta, lucrarile s-au concentrat in partea nordica a sitului arheologic de la Bozanta Mica, punctul Grind.

S-au identificat un numar de 66 de complexe arheologice, descoperirile confirmand locuirea in aceasta zona pentru toate cele trei perioade istorice identificate si anul trecut:epoca bronzului (a doua jumatate a mileniului II a.Chr.), epoca romana-Barbaricum (sec. II-III d. Chr.) si epoca medieval-timpurie (sec. VIII d. Chr.).

Complexele arheologice identificate sunt diverse. Domina in primul rand gropile de stalpi de pari de la diferite anexe gospodaresti de suprafata, gropi de provizii, vetre si cuptoare. Cultura materiala este reprezentata de o mare cantitate de fragmente ceramice provenind de la vase de lut sparte inca din vechime, fusaiole folosite la torsul lanii, greutati din lut folosite la plasa de pescuit. Printre descoperiri se remarca un pandantiv din bronz si doua monede din epoca romana imperiala, datate, una de dupa 141 d.Chr., iar cealalta in anul 232 d.Chr., ultima avand pe avers chipul Iuliei Mamaea, mama lui Severus Alexander, unul dintre cei mai importanti imparati din Imperiul Roman.

Pentru epoca medieval-timpurie, ca si descoperiri arheologice, se remarca un cuptor in aer liber pentru producerea painii aflat in partea nordica a locuirii din aceasta epoca, si o locuinta sau dependinta gospodareasca adancita in pamant o jumatate de metru. In groapa de alimentare a cuptorului, dar si in locuinta/dependinta gospodareasca au aparut numeroase vase ceramice intregi, folosite pentru pastratul proviziilor, dar si pentru servirea mesei (oale) sau pentru gatit (tigai de lut). Cele cateva greutati pentru navodul folosit la pescuit arata una dintre cele mai vechi ocupatii ale locuitorilor din asezarea de pe malul raului Lapus.


Echipa de cercetare de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie din Baia Mare si Institutul de Arheologie si Istoria Artei din Cluj (reprezentat de dr. Ioan Stanciu) doresc continuarea sapaturilor arheologice de la Bozanta Mica si in anii urmatori, pentru dezvelirea unuia dintre cele mai importante situri arheologice, bogat in descoperiri, dar mai ales in informatii privind conditiile si modul de locuire pe raul Lapus in diverse epoci istorice.