Autor 651 vizualizări


A nu știu câta oară în istorie, pare că alții ne duc grija, mai mult decât ne-o ducem noi!! Paradoxal, obiectivul României de a clasa în patrimoniul mondial monumentul transnațional Frontiera (Limesul) Imperiului Roman, componentele danubian (monumentele din zona Dunării) și dacic (obiective aflate în interiorul României), prin implementarea Programului Național PN LIMES, constituit în acest sens, pare mai important pentru forurile europene decât pentru cele autohtone (de diferite etnii). Altfel, nu ne putem explica cum și de ce se tot tergiversează termenul de depunere… și, mai ales, de ce factorii centrali și locali nu schițează un minim interes pentru derularea activităților asumate de țara noastră, precizează transparentnews.ro

Începând de la mic la mare (sau de la soldat la centurion, dacă tot suntem la ora de latină), rețin atenția multiplele disfuncții ce au tot tărăgănat finalizarea Programului. Deși au apărut nemulțumiri în spațiul public vizavi de alocarea fondurilor necesare Programului, la final de an, „colac peste pupăză”, acestea nici nu sunt justificate de către responsabili, legat de modalitatea de folosire sau a lucrărilor pentru care au fost utilizate!

Altă întrebare (!) – ședința organizată relativ recent la Sălaj (cu ocazia renovării parcului din zona sitului de la Porolissum) a avut utilitate științifică sau alocarea banilor necesari cazării invitaților la hotel de patru stele și decontarea transportului au făcut parte din categoria „lucrărilor de specialitate” derulate în PN LIMES??

Și dacă eterna discuție referitoare la fondurile mici alocate de-a lungul timpului culturii și patrimoniului este ciclică, poate există vreo perspectivă de atragere a unor fonduri nerambursabile în ajutorul Programului, cu ocazia lansării Planului Național de Redresare și Reziliență.

Trecând peste aspectul financiar, subliniem altceva și anume că deși Programul se derulează de câțiva ani buni, nici acum nu suntem hotărâți „ce anume vrem”, sau, mai bine zis,… ce obiective menținem pe lista finală transmisă la UNESCO. În plus, fișele descriptive ale unor obiective propuse pentru clasare în patrimoniul mondial sunt completate defectuos (de ex.: rubrici ce nu sunt completate sau sunt completate sumar, fără a fi menționate punctele și traseele turistice, nu sunt vizibile coordonatele etc.).

De asemenea, pe lângă faptul că unii membri ai Comisiei Naționale CN LIMES nu relaționează cu instituțiile ce ar putea ajuta (de ex. Direcțiile Județene de Cultură și Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară), anumiți cetățeni, „iubitori de artă și istorie”, vizează proiecte imobiliare, precum cel din Turda, din apropierea Castrului Macedonica.

Revenim la necesitatea relaționării între instituțiile de care vorbeam mai sus, necesitate care este subliniată de prevenirea unor lucrări în perimetrele siturilor de interes, fără avizele Ministerului Culturii/MC sau cu eliberarea unor certificate de urbanism și autorizații de construire la fel de facil ca „biletele de loterie”, aspect ce a dus la situația de față, în care fiecare face ce vrea, fără vreun impediment.

Astfel, aparentul dezinteres al MC este dublat și de superficialitatea președintelui CN LIMES, care despre activitățile derulate în 2020 are numai cuvinte de laudă, dar nu spune nimic despre blocajele existente, care, însă, sunt semnalate de alți arheologi… Ori, poate, în zona administrată de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei/MNIT, din Cluj – Napoca, manageriat de dumnealui, n-au fost blocaje, dar despre restul siturilor aflate în administrarea/ cercetarea Muzeului Național de Istorie/MNIR, din București, sau Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni/MNCR, din Sfântu Gheorghe, nu îi pasă nimănui?

Deși, potrivit specialiștilor, Limesul Dacic beneficiază de o mai mare atenție, atât cu privire la alocarea de fonduri, cât și de cercetare, există anumite discrepanțe în ceea ce privește partea estică a acestuia (jud. Harghita și Covasna, unde nu există un așa mare potențial de beneficiari), care are mult de recuperat față de celelalte zone. Acest aspect se datorează lipsei de interes a decizionalilor administrativi zonali pentru promovarea obiectivelor Limes, dar și a atracției scăzute din punct de vedere al turismului local.

Un bun aliat al Programului ar fi înșiși cetățenii, dacă aceștia ar avea o reprezentare clară a beneficiilor rezultate în urma clasării siturilor/monumentelor, pe lângă care au trecut atâta timp, fără să cunoască importanța acestora, în patrimoniul UNESCO. Astfel „comoara din spatele casei” va rămâne nepromovată în continuare, deoarece întocmirea ghidurilor de prezentare și relaționarea membrilor CN LIMES cu autoritățile locale, pentru punerea în valoare a valorilor rămase peste milenii, este strict apanajul responsabililor din domeniu, că doar n-o deschide tot românul televizorul pe History TV!!

Pornind de la vorbele marelui artist Van Gogh, care spunea că pentru a face ceva important în viață „trebuie să pilești toată viața la zidul de oțel care desparte ceea ce vrei de ceea ce poți”, sperăm ca măcar în ultimul ceas se va schimba ceva în procesul de finalizare al PN LIMES, stabilindu-se și asumându-se un calendar clar cu activitățile ce vor fi derulate de toți responsabilii/membrii Comisiei și se va iniția normala colaborare între toate instituțiile ce pot contribui, coordonat, la finalizarea Programului (MC, Institutul Național al Patrimoniului/INP, muzee, autorități ale administrației publice locale/județene, Direcții Județene pentru Cultură și Oficii de Cadastru și Publicitate Imobiliară). Mai mult decât atât, colaborarea de care vorbim trebui transpusă și în ceea ce ne cere UNESCO și anume promovarea Programului din perspectiva beneficiilor culturale/financiare, însă nu doar la nivelul de materiale de specialitate, ci și ca materiale destinate publicului, mai ales celor ce locuiesc în arealul istoric.

Încheiem prin a aminti și faptul că toate aceste frământări interne sunt inutile dacă, reprezentanții din Guvern nu stabilesc mai repede și de comun acord cu vecinii bulgari cine, cum și când va depune dosarul limesului danubian.

Și ca să facem haz de necaz evidențiem că lucrurile nu stau pe roze nici la nivel internațional, unde se pare că Ungaria (stat coordonator pe proiectul limesului de vest), riscă să blocheze tot demersul din motive numai de ea cunoscute așadar… “nici capra vecinului nu e mai brează”!!!

Alte surse

https://craiovaprospera.wordpress.com/2018/01/15/romania-risca-sa-rateze-o-ocazie-istorica-de-afirmare-in-lume-sunt-in-joc-si-bani-si-prestigiu/ 

https://limesromania.ro/ro/articole/noutati/programul-national-limes-2015-2019.html