Autor 1138 vizualizări


Statele Unite vor fi reprezentate pentru prima dată, la 6 august, după 65 de ani de la lansarea bombei atomice la Hiroshima, la comemorarea acestui act de război soldat cu 140.000 de morţi şi care a marcat intrarea în era armamentului nuclear, relatează AFP.

Franţa şi Marea Britanie, aliate ale Statelor Unite în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, şi deţinătoare de bombe atomice, se vor asocia acestui demers inedit, trimiţând un diplomat pentru a-şi exprima susţinerea faţă de eforturile de reducere a arsenalelor.

Prin persoana lui Ban Ki-moon, un secretar general al ONU va fi prezent pentru prima dată în acest oraş din vestul Japoniei pentru a sublinia "necesitatea urgentă a unei dezarmări nucleare mondiale", potrivit unui purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite.

La 6 august 1945, armata americană lansa o bombă A, prima din istorie, deasupra oraşului industrial Hiroshima. Flacăra şi suflul exploziei au distrus orice urmă de viaţă pe o rază de peste un kilometru.

Aproximativ 140.000 de persoane au murit, imediat sau în anii următoari, în urma expunerii la radiaţii.

La 9 august 1945, Statele Unite au lansat o a doua bombă atomică la Nagasaki (sud-vest), provocând moartea a peste 70.000 de persoane.

Împăratul Hirohito a decis să anunţe capitaluarea necondiţionată a Japoniei la 15 august, acceptând ocupaţia americană.

După şase decenii şi jumătate, actualul ambasador al Statelor Unite, John Roos, urmează să depună o jerbă, vineri, la Hiroshima.

Este vorba despre "exprimarea respectului nostru faţă de toate victimele celui de-al Doilea Război Mondial", a precizat Departamentul de Stat de la Washington.

Statele Unite nu au prezentat niciodată scuze pentru aceste atacuri.

Majoritatea americanilor le consideră încă justificate, văzând în acestea un rău necesar pentru scurtarea războiului şi evitarea unei debarcări sângeroase în arhipelag, potrivit sondajelor.

Populaţia japoneză şi numeroşi istorici le consideră, din potrivă, nişte teste cinice a unor noi arme de distrugere în masă, într-un context în care opoziţia dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică era în creştere.

Niciun preşedinte american în exerciţiu nu a mers în cele două oraşe japoneze, dar numeroşi cetăţeni niponi speră într-o vizită a lui Barack Obama la Hiroshima în noiembrie, cu ocazia summitului Forumului economic Asia-Pacific de la Yokohama (la sud de Tokyo).

În aprilie 2009, Obama a făcut apel, la Praga, la construirea "unei lumi fără arme nucleare", într-un discurs care i-a adus premierul Nobel pentru Pace.

De atunci, preşedintele american a găzduit un summit la care au participat 47 de ţări destinat împiedicării grupărilor teroriste să obţină materiale fisionabile care permit asamblarea bombelor atomice. Statele Unite au semnat şi un tratat de reducere a armelor nucleare cu Rusia, cele două naţiuni deţinând peste 90 la sută din bombele existente, cu 22.000 de ogive.

Marea Britanie împărtăşeşte obiectivul pe termen lung al lui Obama, dar Franţa, singura ţară care a dezvăluit numărul focoaselor nucleare pe care le deţine (mai puţin de 300), preferă să evoce o reducere a arsenalelor "la cel mai jos nivel posibil" pentru a păstra o disuasiune minimă în faţa riscurilor de proliferare.

Asociaţia primarilor pentru pace, reunită săptămâna trecută la Hiroshima şi care revendică peste 4.000 de membri în lume, a făcut apel la începerea imediată a negocierilor internaţionale pentru eliminarea tuturor armelor nucleare până în 2020.