Autor 2338 vizualizări


Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a intrat în posesia primelor înregistrări în format digital ale emisiunilor realizate de Departamentul Românesc al Radio Europa Liberă din perioada 1956-1991.

 Cele 415 înregistrări audio au ajuns la IICCMER în urma unui acord de parteneriat încheiat cu Hoover Institution Archives, Stanford University, în cadrul căruia urmează să fie digitalizate 3.350 de materiale. Rezultatele proiectului de digitalizare vor fi disponibile pentru cercetători şi publicul interesat la sediile IICCMER şi Hoover Institution Archives (California, SUA), iar unele extrase vor fi postate pe internet. De asemenea, un site dedicat acestei inţiative va fi creat în curând. O copie a arhivei digitale a Departamentului Românesc al Radio Europa Liberă va fi depusă la Arhivele Naţionale ale României.

Considerat cel mai important fenomen mediatic al României de până în 1989, Radio Europa Liberă a jucat un rol determinant în istoria recentă a ţării. Premisele pentru înlăturarea totalitarismului şi orientarea spre democraţie se datorează în mare măsură acestui post de radio. Pentru mulţi români, emisiunile de la Europa Liberă au fost oxigenul care le-a permis să respire şi să reziste sub comunism, potrivit IICCMER.

Europa Liberă a salvat vieţi şi a influenţat destine, fiind marea obsesie a lui Nicolae Ceauşescu şi a Securităţii. Împotriva Europei Libere, autorităţile comuniste au îndreptat un întreg arsenal de măsuri, de la bruiajul postului la interceptarea corespondenţei şi atentate împotriva angajaţilor acestuia. Pe 21 februarie 1981, teroristul internaţional Carlos Şacalul şi banda sa au comis, aşa cum arată ultimele cercetări, la îndemnul şi cu complicitatea Securităţii, un atentat cu bombă asupra sediului din München al postului de radio.

"Conectaţi cu lumea liberă"

În anul 2001, statul român a recunoscut importanţa şi meritele postului de radio, reprezentanţii acestuia primind distincţii şi diplome "ca semn al durabilei recunoştinţe şi preţuiri a poporului român". În 2008, când emisiunile destinate României au încetat, Radioului Europa Liberă i-a fost decernat Ordinul Cultural în grad de mare Ofiţer, pentru contribuţia la promovarea libertăţii de exprimare, în special în timpul României comuniste.

Emisiunile destinate României, iniţiate în 1950, au încetat în august 2008. Între 1950 şi 1989, secţia română a Radio Europa Liberă a fost condusă de următorii directori:Mihail Fărcăşanu, Camil Ring, Alexandru Gregorian, Noel Bernard, Ghiţă Ionescu, Preda Bunescu, Mihail Cismărescu, Vlad Georgescu, Nicolae Stroescu-Stînişoară, Nestor Ratesh. Dintre vocile postului de radio Europa Liberă, de-a lungul existenţei, pot fi amintiţi Ghiţă Ionescu, Nöel Bernard, Vlad Georgescu, Emil Georgescu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Carp, Cornel Chiriac, Ion Ioanid, Gelu Ionescu, Şerban Orescu, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu, Liviu Tofan ş.a.

"Vreme de patru decenii, românii au fost conectaţi cu lumea liberă graţie postului de radio Europa Liberă. Speranţa că libertatea şi democraţia vor domni iarăşi în România nu a încetat niciodată şi datorită vocilor acestui legendar post de radio. Efortul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc de a reda românilor aceste înregistrări, adevărate mărturii de epocă, are o conotaţie simbolică, dar este şi un gest reparator. Această primă tranşă din arhiva audio va fi întregită în lunile şi anii următori cu alte mii de înregistrări. Astfel, toate emisiunile de la Europa Liberă vor ajunge în România. Vom aduce istoria acasă, acolo unde îi este locul", a precizat Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) este un organism guvernamental care studiază, documentează şi susţine conştientizarea publică a istoriei comunismului în România, prin proiecte de cercetare, educaţionale, editoriale şi muzeale. Activitatea IICCMER analizează natura, scopul şi efectele totalitarismului din România în perioada 1945-1989, dar şi memoria acestui regim în exilul românesc şi în perioada postcomunistă. Institutul coordonează câteva proiecte unice în ţară în acest domeniu, cum ar fi:şantiere arheologice de descoperire a victimelor Securităţii, Muzeul Memorial Râmnicu Sărat-fost penitenciar pentru deţinuţi politici, singura Universitate internaţională de Vară din România pentru studierea istoriei comunismului, primul manual de istorie a comunismului, Fototeca-cea mai mare bază de date online gratuită cu fotografii din timpul comunismului, primul master academic dedicat studiului istoriei comunismului, arhiva exilului românesc, proiecte mediatice de filme documentare. 

 

 

 

Sursa:www.adevarul.ro