Autor 2051 vizualizări


Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane”, coordonată de Muzeul Naţional de Istorie a Românei, ce reuneşte 835 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România, va fi deschisă din 30 septembrie a.c. la Muzeul Naţional de Arheologie din Madrid, marcând astfel 140 de ani de relaţii diplomatice între România şi Regatul Spaniei.

Expoziţiei i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestăţii Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei şi al Preşedintelui României, Klaus Iohannis. Organizarea Programului aniversar România-Spania 2021 este realizată, pentru partea română, de către Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Regatul Spaniei, în calitate de coordonator, cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale, al Ministerului Culturii prin Muzeul Național de Istorie a României și al Institutului Cultural Român. Calendarul acțiunilor și evenimentelor incluse în Programul aniversar România-Spania 2021 este stabilit de Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Regatul Spaniei, în calitate de coordonator şi face parte din Programul de diplomaţie publică şi culturală, program stabilit de Ministerul Afacerilor Externe, potrivit HG 32/3 februarie 2021.

Expoziţia, reunind 835 de artefacte excepţionale din colecţiile a 39 de muzee din România, îşi propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spaţiu, dar mai ales în universul unei lumi comune, europene. Firul roşu, călăuzitor, este cel al împletirii şi influenţării reciproce a civilizaţiilor, al transformărilor profunde, al frământărilor de creaţie şi adaptare ce au ca finalitate crearea unei identităţi culturale specifice, pe un traseu temporal care durează de la sfârşitul primei epoci a fierului până la zorii civilizaţiei europene, într-un spaţiu perceput în frământatul mileniu întunecat ca „Ultima Frontieră a Romanităţii”, potrivit unui comunicat public transmis de Muzeul Național de Istorie a României.

Demersul expoziţional este prima prezenţă de acest tip în spaţiul cultural al Regatului Spaniei şi este structurat cronologic în şase teme generice, acoperind fenomenele de civilizaţie specifice începând cu finalului primei epoci a fierului şi conexiunile cu lumea scitică, trecând apoi prin civilizaţia La Tène pe teritoriul României, prin istoria provinciilor romane Dacia şi Moesia Inferior şi a spaţiului ce nu a fost înglobat în Imperiul Roman, pentru a conduce apoi vizitatorul în perioada secolelor IV - VII A.D., esenţială pentru transformarea continentului european.

Dintre piesele de valoare excepţională ce vor fi expuse în cadrul expoziţiei, un loc important îl ocupă descoperirile getice timpurii şi din perioada clasică a civilizaţiei dacice, începând cu coiful de aur de la Coţofeneşti, căruia i se vor adăuga tezaurele getice de la Stânceşti, Agighiol, Peretu, Buneşti, tezaurele dacice de brăţări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, Bucureşti-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar şi unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani.

Între descoperirile de epocă romană amintim tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăbliţele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian cu reprezentarea podului de la Drobeta, a Columnei de la Roma, a victoriei asupra Daciei cu legenda Dacia capta, echipament dacic şi roman din timpul războaielor (săbii dacice, gladius, pumnale, primul coif de tip Weisenau, umbo de scut, piese de harnaşament, etc.).

Un loc special îl va ocupa capodopera sculpturii antice universale, Şarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, precum şi o excepţională sculptură în chihlimbar din patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate.

Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca şi epoca marilor migraţii sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Floreşti-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coşovenii de Jos şi Priseaca.

"Ne propunem aşadar, o expoziţie despre zorii culturii şi civilizaţiei europene, despre unicitate dar şi despre contopirea civilizaţiilor, despre aspectul local dar şi despre o lume mult mai interconectată decât ne-o imaginăm astăzi, prin care ne dorim să contribuim nu numai la mai bună cunoaştere a originilor şi moştenirii culturale comune ale popoarelor neo-latine, a trăsăturilor specifice ale formării poporului român şi a civilizaţiei sale, dar şi să facem cunoscute publicului spaniol uriaşa şi diversa bogăţie culturală a României, ca parte a patrimoniului european şi universal", se arată în comunicatul MNIR.

Piesele prezentate în această expoziţie provin atât din colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, cât şi din cele ale următoarelor muzee din ţară: Complexul Muzeal Naţional Neamţ - Piatra Neamţ, Complexul Muzeal Naţional Moldova - Iaşi, Muzeul Naţional al Bucovinei - Suceava, Muzeul Naţional al Banatului - Timişoara, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei - Cluj Napoca, Muzeul Naţional al Unirii - Alba Iulia, Complexul Muzeal Iulian Antonescu - Bacău, Complexul Muzeal Bistriţa Năsăud - Bistriţa, Muzeul Civilizaţiei Gumelniţa - Olteniţa, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan - Bucureşti, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Simion Gavrilă - Tulcea, Muzeul Brăilei Regele Carol I - Brăila, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane - Deva, Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie - Constanţa, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Teodor Cincu - Tecuci, Muzeul Judeţean Argeş - Piteşti, Muzeul Judeţean Botoşani, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, Muzeul Judeţean Buzău, Muzeul Judeţean Gorj Alexandru Ştefulescu - Târgu Jiu, Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău, Muzeul Judeţean Ialomiţa - Slobozia, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş - Baia Mare, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova - Ploieşti, Muzeul Judeţean de Istorie Paul Păltănea - Galaţi, Muzeul Judeţean Mureş - Târgu Mureş, Muzeul Judeţean Satu Mare, Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare - Vaslui, Muzeul Judeţean Vâlcea Aurelian Sacerdoţeanu - Râmnicu Vâlcea, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Olteniei - Craiova, Muzeul Romanaţiului - Caracal, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier - Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Ţării Crişurilor - Oradea, Muzeul Ţării Făgăraşului Valer Literat - Făgăraş, Muzeul Vasile Pârvan – Bârlad.

Expoziţia „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice şi romane” va putea fi vizitată până la sfârşitul lunii ianuarie 2022. În timpul cât aceasta va fi deschisă, Muzeul Naţional de Istorie a României va organiza o serie de manifestări culturale specifice legate de istoria României, cu sprijinul ICR Madrid.