Neagu Djuvara aniversează împlinirea vârstei de 95 de ani

Istoricul şi diplomatul Neagu Djuvara s-a născut la 18 august 1916 în Bucureşti, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea.

A urmat cursurile Facultăţii de Drept din Paris, unde şi-a luat doctoratul în Drept (1940). Stabilindu-se în Franţa, şi-a mai susţinut un doctorat în Litere la Sorbona (Paris, 1972), iar în 1987 a obţinut Diploma Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale (INALCO).

A participat la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941), fiind rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică.

În perioadele 1948-1961 şi 1984-1989 a făcut parte din Comitetul de asistenţă pentru românii refugiaţi, activând la Radio Europa Liberă, Fundaţia Carol I, Casa Românească etc.

Secretar general al Institutului Universitar Român 'Carol I' din Paris (1958-1961), consilier (1961-1984) în Ministerul de Externe al Republicii Niger, la Niamey, unde a fost şi conferenţiar la Şcoala Naţională de Administraţie (1970-1976) şi apoi conferenţiar la Facultatea de Drept a Universităţii din Niamey.

A fost consilier diplomatic şi juridic la Ministerul de Externe al Republicii Niger (1961-1984). În virtutea acestei funcţii a călătorit mult în Africa, Europa şi America.

Din 1984, a fost secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după Revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară.

A fost profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti (1991-1997).

Preocupat în mod special de filosofia istoriei şi de istoria României, Neagu Djuvara a semnat câteva lucrări de referinţă:'La Legislation roumaine en matiere de nationalite' (Paris, 1940), 'Civilisation et les lois historiques. Essais d' etude compare des civilisations' (Paris, 1975), 'Les grands boiars ont-ils constitue dans les Principautes Roumains une veritable oligarchie institutionelle et hereditaire?'.

A mai scris un studiu fundamental despre 'Demetrius Cantemir, philosophe de lHistoire (analiză a scrierii 'Monarchiarum Physica Examinatio'), în Revista 'Etudes Roumaines', vol. XVIII-XVIV, Paris, 1974. A publicat volumele:'De la Vlad Ţepeş la Dracula vampirul' (ediţia I-2003;ediţia a II-a-2007), 'Scrisorile spătarului Nicolae Milescu' (2004), 'Există istorie adevărată?' (2004), 'Amintiri din pribegie' (2005), 'Thocomerius - Negru Vodă. Un voievod cuman la începuturile Ţării Româneşti' (2007), 'Războiul de şaptezeci şi şapte de ani şi premisele hegemoniei americane (1914-1991)' (2008), 'Ţările române la începutul epocii moderne' (2008), 'O scurtă istorie a românilor povestită celor tineri" (2008), 'Amintiri şi poveşti mai deocheate' (memorialistică, 2009). În martie 2010 a lansat volumul 'Ce au fost boierii mari în Ţara Românească', o cercetare asupra unei familii boiereşti, o carte despre istoria instituţiilor politice româneşti premoderne. La ediţia 2010, a Târgului de Carte Bookfest a fost lansat volumul coordonat de Sandra Pralong, 'De ce m-am întors în România', în care se regăsesc şi texte semnate de Neagu Djuvara, unul dintre românii celebri care s-a întors şi a ales să trăiască în România. În decembrie 2010, a apărut pe piaţă volumul 'Un secol cu Neagu Djuvara', semnat de jurnalistul George Rădulescu, prefaţat de scriitorul Andrei Pleşu, iar postfaţa poartă semnătura lui Mihai-Răzvan Ungureanu.

Istoricul a lansat, la 2 aprilie 2011, două volume de carte, respectiv ediţia de lux a volumului 'Ce au fost "boierii mari" în Ţara Românească? Saga Grădiştenilor (secolele XVI-XX)' (a doua ediţie) şi romanul autobiografic 'Însemnările lui Georges Milesco'. La 28 mai 2011, în cadrul Salonului internaţional al cărţii Bookfest, Neagu Djuvara şi-a lansat versiunea în limba engleză a bestsellerului pentru copii 'De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul', în traducerea lui Alistair Ian Blyth.

Neagu Djuvara a fost prezent în 2009, pe scena Sălii Atelier a Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), într-o ipostază necunoscută publicului larg, aceea de interpret al unor versuri din lirica franceză şi română.

Este membru de onoare al Institutului de Istorie 'A.D.Xenopol' din Iaşi şi al Institutului de Istorie 'Nicolae Iorga' din Bucureşti.

În 2006, profesorul Neagu Djuvara a fost decorat de preşedintele României Traian Băsescu cu Ordinul Naţional Servicul Credincios în grad de Mare Cruce, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate pedagogică şi de cercetare, pentru talentul şi dăruirea de care a dat dovadă îmbogăţind istoriografia mondială cu lucrări de certă valoare, pentru înaltul său spirit moral şi cetăţenesc care l-a impus ca un reper pentru tinerele generaţii. În martie 2010, a fost decorat de către ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu ordinul Ordinul Artelor şi Literelor în grad de Ofiţer.