Mormântul unui războinic trac a fost descoperit în Suceava
Această cea mai recentă descoperire este considerată de o mare importanţă ştiinţifică, fiind vorba de singura necropolă tumulară din zona Costâna aparţinând culturii Komariw-Costişa. Cercetările arheologice au fost efectuate de cadre universitare şi studenţi din cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie de la Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava
O necropolă din Epoca Bronzului a fost descoperită la Costâna. Cercetările de evaluare şi diagnostic arheologic, desfăşurate de specialiştii de la Catedra de Istorie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii ”Ştefan cel Mare” din Suceava conduse de conf. univ dr. Dumitru Boghian şi lect. univ. dr. Sorin Ignătescu, împreună cu studenţi ai anului al II-lea de la specializările Istorie şi Muzeologie, învăţământ de zi şi învăţământ la distanţă, în cadrul practicii arheologice de specialitate, au investigat un mormânt tumular, adică un mormânt deasupra căruia se află ridicată o movilă, care face parte dintr-o necropolă care a aparţinut unei comunităţi tracice din cultura Komariw-Costişa.Din păcate unele asemenea movile funerare au fost afectate de lucrările edilitare care se desfăşoară în zonă, fiind pierdute pentru totdeauna. Această cea mai recentă descoperire este considerată de o mare importanţă ştiinţifică, fiindcă este vorba de singura necropolă tumulară din zona Costâna aparţinând culturii Komariw.
„Cercetările arheologice, desfăşurate în perioada 27 iunie-13 iulie 2011, au avut ca rezultat explorarea exhaustivă a movilei funerare despre care este vorba, conturându-se mult mai clar elementele comportamentului funerar al comunităţilor tracice din partea de nord a Moldovei, aşa cum s-a constatat anterior şi la Adâncata-Imaş şi Suceava-Platoul Cetăţii. Astfel, s-a constatat că oamenii culturii Komariw-Costişa construiau movile funerare de diferite dimensiuni, în funcţie de rangul social al defuncţilor. La început, acum cca. 3800 de ani, la Costâna-Imaş a fost realizat un ring de piatră respectiv, gresie sarmaţiană locală, în centrul caruia a fost săpată groapa propriu-zisă, căptuşită parţial cu piatră. În groapa centrală, de aproximativ 50 cm adâncime, de la nivelul antic de călcare, a fost depus înhumat în poziţie puternic chircită, pe partea stângă, un bărbat, probabil un războinic. Capul acestuia era orientat către nord, potrivit coordonatelor protoistorice, iar faţa către răsărit. La sud-vest de groapa centrală, au fost depuse unele obiecte, din care s-au recuperat trei vase întregibile, specifice acestei culturi tracice, mărgele de os şi vârfuri de săgeată din silex calcinat. De asemenea, deasupra mormântului şi a inventarului au fost presărate resturile calcinate ale unor animale sacrificate, fără a putea preciza, deocamdată, dacă este vorba şi de sacrificii funerare umane. Întregul ring de piatră a fost acoperit apoi cu o ”manta” de lespezi subţiri de gresie sarmaţiană peste care comunitatea a ridicat movila de pământ, până la cca. 1 metru înălţime şi 25 metri diametru”, a arătat conf.univ. dr. Dumitru Boghian.
Săptăturile arheologice vor continua în zonă
Specialiştii Catedrei de Istorie şi Relaţii Internaţionale din cadrul Facultăţii de Istorie şi Geografie susţin că materialele arheologice recuperate vor intra într-un laborios proces de investigare interdisciplinară cum ar fi pedologică, arheozoologică, antropologică şi valorificare ştiinţifică şi didactică, îmbogăţind semnificativ cunoştinţele despre strămoşii noştri traci.
În acelaşi timp, colectivul de cercetare îşi propune să continue săpăturile arheologice în zonă, acest obiectiv urmând ca cel mai probabil să devină şantier arheologic-şcoală pentru studenţii de la universitatea suceveană şi nu numai. Descoperirea acestei necropole pe un imaş, din lunca Sucevei pe raza satului Costâna arată că în această zonă au fost aşezări omeneşti în urmă cu peste 4000 de ani. „ Am observat că pe imaşul din acea zonă au mai fost ridicate locuinţe pe movile şi vom încerca să aprofundăm cercetările. Deja avem aprobarea unui localnic să facem săpături în imediata apropiere a necropolei deja descoperite săpături. Este posibil să fie şi morminte ale unor conducători ai acelei aşezări. Necropola deja descoperită, după ce specialiştii vor constata că este o valoare naţională, va fi inclusă pe lista monumentelor arheologice şi istorie”, a spus conf. univ. dr. Dumitru Boghian.
Primarul comunei Todireşti, Gheorghe Avram ne-a declarat că pe imaş au fost aprobat în cadrul reuniunii Consiliului Local, în urmă cu 4-5 ani atribuirea unor suprafeţe de teren pentru construcţia de locuinţe mai multor localnici . “Specialiştii de la universitatea din Suceava au avut acordul proprietarilor de teren să facă săpături arheologice. Faptul că au fost descoperit un schelet care ar data din Epoca Bronzului arată că în această zonă a existat civilizaţie”, a spus edilul comunei.
