Misterul papirusului retrocedat de ruşi jpeg

Misterul papirusului retrocedat de ruşi

📁 Istorie Modernă Românească
Autor: Georgiana Voineagu
🗓️ 23 august 2011

Cercetători din Europa vin la Mangalia pentru a pune cap la cap 154 de fragmente dintr-un valoros papirus şi pentru a descifra înscrisul de pe el. Papirusul ieşit la lumină la Mangalia în 1959, cea mai importantă descoperire din România în secolul  XX, a fost expus ieri în premieră în locul unde a fost găsit.

După ce timp de peste 50 de ani a stat închis în Centrul de Conservare „I.E. Grabar" din Moscova, cel mai vechi papirus al Europei s-a întors la Mangalia în trei cutii. Acestea conţin în total 154 de fragmente fragile şi îngălbenite de vreme, foarte greu descifrabile, după cum spun specialiştii. Cu infraroşu, se văd câteva rânduri cu litere greceşti şi, din câte se pare, este vorba despre un document juridic al unui defunct, ale cărui osemnite au fost descoperite odată cu papirusul. „Poate fi chiar şi un text literar sau unul cu un caracter magic, având în vedere că la acea vreme, la Callatis, exista o asociaţie dionisiacă", a declarat Alexandru Avram, specialist în arheologie şi inscripţii greceşti.

Înmormântat cu papirusul în mână

Mormântul în care a fost descoperit oferă date valoroase pentru descifrarea preţiosului document. „Este vorba despre un mormânt pe al cărui capac au fost găsite în 1959 resturi de coji de ouă, o coroniţă din frunze de bronz, dar şi bobiţe de ceramică, prinse într-un cadru de os, toate aurite. În interior, a ieşit la lumină un schelet bărbătesc. Pe craniul său a fost găsită o altă coroniţă", a declarat Sorin Colesniuc, directorul Muzeului Callatis Mangalia. „În mâna dreaptă şi peste oasele bazinului scheletului au fost descoperite fragmentele papirusului scris în limba gracă, cu dimensiunile de 30 pe 5 centimetri", a adăugat acesta.

Pe baza şi a celorlalte materiale descoperite în mormânt  se presupune că persoana înmormântată a avut un rol important în Cetatea Callatis.

La Mangalia, vor sosi în curând specialişti din Rusia şi Franţa pentru a începe cercetarea papirusului, mai ales că în România nu există cercetători în papirologie.

Valorosul document a fost predat în anul descoperirii, 1959, Republicii Ruse pentru a fi restaurat şi conservat. Ministerul Culturii a făcut deja demersurile pentru ca papirusul să intre în categoria Tezaur a Patrimoniului naţional mobil.